Sfinții Chiril și Metodiu, apostolii slavilor

Biserica Ortodoxă cinstește astăzi, 11 mai, pe Sfinții Chiril și Metodiu, Apostolii Slavilor. Chiril și Metodie au fost doi frați originari din Tesalonic care au devenit misionari creștini printre slavii din Moravia și Pannonia. Prin munca lor asiduă, au influențat fundamental dezvoltarea culturală a acestor popoare, dobândind, ca urmare, titlul de „Apostolii slavilor”.

Cei doi frați din Tesalonic

Constantin – a primit numele de Chiril cu câteva zile înainte de moarte, când s-a călugărit – era cel mai mic dintre cei șapte frați ai familiei și s-a născut în anul 826 (sau 827). Metodie era mai vârstnic, născut în 815, iar despre numele lui nu se știe dacă era de botez sau de călugărie. Tatăl lor, Leon, era un înalt demnitar administrativ și militar din cadrul Imperiului Bizantin și avea sub conducerea sa o mie de oameni. Datorită familiei nobile, cei doi frați au primit o educație aleasă, studiind materiile care se predau la acea vreme: teologia, filosofia, retorica, gramatica etc. După finalizarea studiilor la Tesalonic, ei se despart, deoarece Metodie este ales de către împărat să fie guvernatorul unei provincii slave, iar Chiril merge la Constantinopol unde își aprofundează cunoștințele la un alt nivel. Aici îi are ca profesori, printre alții, pe Leon Matematicianul și pe viitorul patriarh, Fotie. După finalizarea acestora, predă pentru un scurt timp filosofia, apoi este numit directorul cancelariei patriarhale, dar aceste îndeletniciri nu-l mulțumesc. Este trimis într-o primă misiune la Califatul arab, deși era tânăr, 24 de ani, și impresionează prin vasta sa cultură și prin cunoștințele filosofice. După întoarcerea din această misiune, are loc o schimbare drastică în viața celor doi frați.

Misiune printre alte popoare

Protectorul Sfinților Chiril și Metodie era Teoctist, un puternic demnitar de la curtea imperială, care le înlesnește studiile, dar și accesul la palat. Din nefericire, acesta moare, lucru care face ca Metodie să părăsească funcția sa de conducător al provinciei slave și să intre în monahism, într-o mănăstire din Olimpul Bithiniei. De asemenea, fratele său pleacă din capitală și se retrage tot aici, trăind, o vreme, în contemplație. Curând ei sunt chemați de împărat și trimiși într-o misiune foarte delicată în țara hazarilor. Acest popor de origine turcică trăia la Marea Caspică, și ceruse sfatul bizantinilor în privința religiei, deoarece fusese ademenit de evrei și de musulmani. Discursul Sfântului Chiril în fața conducătorilor acestui popor a fost atât de pătrunzător încât aceștia s-au convertit imediat. Relevantă pentru personalitatea lui Chiril este și scrisoarea hanului hazar pentru împăratul bizantin: „Ne-ați trimis, Stăpâne, un om sfânt, care ne-a arătat credința creștinească cu vorba și cu fapta. Încredințându-ne că aceasta este credința cea adevărată, am poruncit ca cei ce o doresc să se boteze, cu nădejdea că și noi vom face la fel”.

Au lăsat slavilor un alfabet și o limbă literară

În anul 862, împăratul bizantin Mihail a primit o scrisoare din partea lui Rastislav, cârmuitorul din Moravia Mare, care cerea „un învățător care să ne deslușească credința pe graiul nostru”. Cunoscând experiența lui Chiril, l-a desemnat imediat pe acesta să alcătuiască un alfabet slav și, mai mult decât atât, să creeze o limbă literară slavă. În sprijinul lui Chiril a venit fratele său și împreună au cooptat un întreg colectiv care i-a ajutat în înfăptuirea acestei munci titanice. Din mărturiile biografice ale celor doi, în urma unei rugăciuni, Dumnezeu le-a descoperit scrierea slavă, după care Chiril a compus literele și a început să traducă Evanghelia „La început a fost Cuvântul…”. Această mărturie simplă marchează istorica inventare a scrierii slave, eveniment care i-a plasat pe slavi între națiunile civilizate și a creat temeiul dezvoltării culturii lor. Alfabetul creat de Sfântul Chiril poartă numele de „glagolitic”, care vine de la slavonescul „glagol”, în traducere – cuvânt. După crearea alfabetului și după traducerea cărților necesare credinței și cultului, Chiril și Metodie au fost trimiși în Moravia Mare, unde au predat noile cunoștințe unor tineri ucenici aleși de principele locului pentru această misiune. Însă, această lucrare a fost împiedicată de papa Nicolae, care vedea o încercare de atragere a slavilor de către bizantini. Totodată, mai exista și o doctrină falsă care susținea „trilincvismul” – există doar trei limbi „sfinte” în care se poate oficia cultul divin: greaca, latina și ebraica. Papa Nicolae a murit, iar scaunul pontifical a fost preluat de papa Adrian al II-lea care s-a arătat foarte binevoitor față de activitatea din Moravia și a venit în sprijinul celor doi frați, invitându-i la Roma și binecuvântând cărțile de cult din limba slavă. La Roma, istovit de activitatea intensă, Chiril a murit la vârsta de 42 de ani. El a fost așezat în Basilica „Sfântul Clement” și cinstit imediat ca sfânt. În decursul istoriei, moaștele sale au dispărut, fiind găsită doar o mică parte care astăzi se află în Biserica „Sfinții Chiril și Metodie”, din Tesalonic.

Germanii l-au pedepsit pe Metodie

După moartea fratelui său, Sfântul Metodie a fost hirotonit episcop „pentru toate țările slave”, după cum se menționează într-o bulă papală. Totuși, clericii germani din Moravia nu l-au primit cum se cuvine, ba chiar l-au pedepsit, închizându-l într-o mănăstire. Intervenția papei a făcut ca el să fie eliberat și să-și continue activitatea printre slavi, traducând în noua limbă numeroase cărți grecești. Moartea sa a venit fulgerător în anul 885, iar slujba de înmormântare s-a ținut în greacă, latină și slavă. Iată mărturia biografului: „Popor fără număr s-a adunat cu lumănări și cu lacrimi să-l însoțească pe bunul lor învățător și păstor, cel ce s-a făcut tuturor toate și a câștigat toate inimile”.

Moștenirea lăsată popoarelor slave

Datorită eforturilor Sfinților Chiril și Metodie lumea slavă a dobândit un alfabet și a putut să facă trecerea de la cuvântul vorbit la cel scris. Ei au creat, pentru slavi, o limbă cultă prin care aceștia să poată exprima concepte profunde și subtile. Datorită personalității puternice, datorită realizărilor pe plan religios și cultural și datorită memoriei colective în care au rămas adânc întipăriți, Chiril și Metodie au fost recunoscuți și cinstiți drept sfinți încă de la moarte. Până astăzi, cultul lor a rămas viu în special în rândul popoarelor cu origini slave care le aduc cinstirea și omagiul cuvenit.

Căutarea moaștelor Sfântului Clement Romanul

În drumul spre ținutul hazarilor, Chiril și Metodie au trecut prin localitatea Cherson, în apropierea căreia o tradiție spunea că a fost omorât Sfântul Clement, papă al Romei între anii 91 și 100. Astfel, Sfântul Chiril i-a cerut aprobarea arhiepiscopului Gheorghe al Chersonului de a căuta sfintele moaște. Acestea au fost găsite pe o insulă din apropiere și așezate într-o biserică din localitate unde venea întreg poporul să se închine. La întoarcerea de la hazari, Chiril a luat racla cu sfinte moaște și a dus-o la Constantinopol. Moaștele au fost transportate și în misiunea din Moravia, ca mai apoi să fie duse la Roma unde i s-au încredințat papei Adrian al II-lea.

Sfinții Chiril și Metodie au fost numiți „patronii Europei”

În anul 1980, papa Ioan Paul al II-lea i-a declarat pe Sfinții Chiril și Metodie patronii Europei, alături de Sfântul Benedict de Nursia, iar ziua lor se serbează, cu fast, pe 14 februarie, după data din calendarul catolic (în calendarul ortodox, ei sunt prăznuiți pe 11 mai). În Bulgaria, acești sfinți sunt sărbătoriți pe 24 mai, ziua educației și culturii bulgare și ziua literaturii slavone. În Republica Macedonia, 24 mai este cunoscută drept ziua Sfinților Chiril și Metodie, iluminatorii slavilor. În Rusia, pe 24 mai se serbează și ziua literaturii și culturii slavone, iar în Cehia, 5 iulie este ziua misionarilor slavoni, Chiril și Metodie. De asemenea, cei doi frați din Tesalonic sunt comemorați în întreaga lume prin diferite biserici, mănăstiri și chiar universități închinate lor. Exemple grăitoare sunt Universitățile din Skopje (Macedonia) și Târnovo (Bulgaria) și ordinul surorilor Sfinților Chiril și Metodie, o comunitate religioasă romano-catolică dedicată ecumenismului, educației și evanghelizării.

Alfabetul Chirilic – datorie plătită Sfântului Chiril

Scrierea chirilică reprezintă cel de-al doilea alfabet slav și este legată de numele lui Constantin, episcopul Preslavului, un ucenic indirect al Sfinților Chiril și Metodie. Ea a luat naștere în Bulgaria, unde a fost continuată lucrarea marilor misionari de către ucenicii lor: Gorazd, Clement, Naum etc. Acest alfabet, care a luat locul celui glagolitic, s-a numit chirilic în amintirea și drept omagiu pentru Sfântul Chiril, cel care a pus bazele culturii și scrierii slave. (informații preluate din Ziarul Lumina)

Comentarii Facebook


Știri recente