„Sfântulița” de la Argeș

Biserica Ortodoxă Română pomenește astăzi, 7 decembrie, pe Sfânta Muceniță Filofteia, valahă de neam, ale cărei sfinte moaște sunt venerate în paraclisul Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului de la Curtea de Argeș, informează „Ziarul Lumina’.

„Sfântulița”, așa cum este numită în popor Sfânta Filofteia, a trăit în secolul al XIII-lea în orașul Târnovo, capitala de la sud de Dunăre a Imperiului româno-bulgar, condus de frații Petru și Asan. Pentru milostenia sa, Filofteia, al cărei nume înseamnă „iubitoare de Dumnezeu”, a pătimit moarte mucenicească din partea tatălui său pe când avea doar 12 ani, fiind una dintre cele mai tinere sfinte din calendarul ortodox. An de an, pașii pelerinilor se îndreaptă către orașul de pe malul râului Argeș, unde are loc o procesiune la moaștele „Sfântuliței”.

În perioada medievală, orașul Târnovo a fost capitala Imperiului româno-bulgar întemeiat de frații asănești. În secolul al XIV-lea, în timpul declinului Imperiului Bizantin, cetatea Târnovo se revendica drept „a treia Roma”, pentru influența culturală ce o desfășura în Balcani și în lumea ortodoxă slavă. Astăzi, orașul Veliko Târnovo, situat în nordul Bulgariei, mai păstrează doar amintirea strălucirii de odinioară. Este înfrățit cu orașele românești Iași și Brașov, păstrând comuniunea ce exista în secolul al XIII-lea, când românii și bulgarii conviețuiau la sud de Dunăre. În acea perioadă, la un mileniu după vremea persecuțiilor romane, când starea de creștin echivala cu condamnarea la moarte, în vremuri de libertate deplină religioasă, o tânără de doar 12 ani era martirizată de tatăl ei, într-un acces de furie cauzat de o virtute evanghelică: milostenia. Este povestea Sfintei Mucenițe Filofteia, echivalentul românesc al grecescului Filofteia.

Martiriu în vreme de libertate creștină

Pe la 1206 se năștea, într-o familie de țărani din Târnovo, copila Filofteia. Mama ei, de neam valah, i-a dat numele de „iubitoare de Dumnezeu” și a crescut-o cu evlavie, sădindu-i în suflet virtuțile creștinești. Nu mult timp au petrecut împreună, căci mama Sfintei Filofteia s-a mutat la cele veșnice, înainte ca ea să treacă de bucuria vârstei copilăriei. Educația maicii sale a rodit în viața tinerei fecioare deprinsă cu rugăciunea, cu postul și cu milostenia față de aproapele. Tatăl său, care se îndeletnicea cu plugăria, era creștin de neam, dar avea o credință nelucrătoare, înăbușită de grijile acestei lumi. După ce a rămas văduv, s-a recăsătorit cu o femeie departe de modelul creștin al primei sale soții. Tânăra Filofteia a continuat să-și iubească tatăl și să-și respecte mama vitregă, ajutându-i, cu puțina ei putere, în treburile gospodărești. Astfel, zi de zi mergea la câmp, unde muncea tatăl său, pentru a-i duce merindele pregătite de soție. Pe cale, însă, era înconjurată de nevoiași, de care se milostivea și le împărțea mâncarea tatălui. De multe ori, bucatele care ajungeau la el însemnau prea puțin pentru un om ce muncea fizic o zi întreagă, drept pentru care seara își mustra soția, spunându-i că nu-i trimite îndeajuns. Auzind că de acasă îi trimite în fiecare zi suficientă mâncare, într-o zi s-a hotărât să își urmărească fiica, pentru a vedea unde se risipește rodul muncii sale. Ca de obicei, tânăra fecioară se apropia de țarină, înconjurată de nevoiași. Văzând tatăl ei cum mâncarea pe care o aștepta ajunge pomană pentru cei ce nu au, s-a mâniat și a aruncat securea pe care o purta la piept către trupul propriei fiice! Unealta plugarului s-a înfipt în piciorul plăpând al copilei, curmându-i viața la doar 12 ani. Înspăimântat de fapta sa, a încercat să ridice trupul fetiței, pentru a-l înmormânta. Însă Dumnezeu a îngreuiat cinstitul ei trup, astfel încât cei adunați în jurul ei nu l-au putut clinti. A fost chemat preotul cetății, care, cunoscându-și fiica duhovnicească, a vestit ierarhului său minunea întâmplată. Sinaxarul spune că, după un obicei al vremii, au început să pomenească numele tuturor bisericilor din jur, pentru a vedea unde este voia Sfintei să fie așezată. După enumerarea unor localități situate de-a dreapta și de-a stânga Dună-rii, când au rostit numele cetății Curtea de Argeș, trupul Sfintei s-a ușurat și a primit a fi ridicată.

Drumul moaștelor Sfintei Filofteia până la Curtea de Argeș

Moaștele Sfintei Filofteia au fost depuse spre venerare în Catedrala din Târnovo, unde au rămas până în anul 1393. În această cetate au fost venerate, pentru o perioadă, și moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva. Alăturarea celor două sfinte se observă în erminia picturii bisericești, care le zugrăvește în lăcașurile de cult una lângă cealaltă. La 17 iulie 1393, după un asediu de trei luni în fața oștilor Imperiului Otoman, capitala Țaratului vlaho-bulgar capitulează și cetatea este distrusă. De acolo, sfintele relicve au fost adăpostite la Vidin.

În anul 1396, domnitorul Mircea cel Bătrân (1386-1418) al Țării Românești ce stăpânea până la Dârstor, după eșecul cruciadei de la Nicopole în fața turcilor, a primit moaștele Sfintei Filofteia, pe care le-a așezat în Biserica Domnească „Sfântul Nicolae” din Curtea de Argeș, ce servea drept Catedrală mitropolitană. Astfel se explică și ziua pomenirii Sfintei la 7 decembrie, la o zi după hramul Sfântului Nicolae. Timp de cinci secole, racla cu sfintele moaște s-a păstrat în Biserica Domnească, până în 1893, când, din cauza stării de degradare a ctitoriei Basarabilor, a fost mutată mai întâi în Biserica „Sfântul Gheorghe”, iar apoi la Biserica „Adormi-rea Maicii Domnului” – Olari, din localitate. În anul 1917, în timpul Primului Război Mondial, moaștele Sfintei Filofteia au fost adăpostite în paraclisul Mănăstirii Antim din București, metoc al Mănăstirii Argeșului. După încheierea războiului, au fost readuse la Curtea de Argeș și așezate în Catedrala episcopală cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorie a Sfântului Voievod Neagoe Basarab. Din anul 1949 au fost mutate în paraclisul din incinta complexului arhieresc de la Curtea de Argeș, unde sunt depuse până astăzi spre venerare.

Cinstirea Sfintei Filofteia în țara noastră

Datorită evlaviei poporului român față de Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reunit în ședința din 28 februarie 1950, a decis generalizarea cultului acesteia în întreaga țară, alături de alți sfinți ale căror sfinte moaște se păstrează în țara noastră. Slujba proclamării acestei generalizări a avut loc în octombrie 1955, chiar la Curtea de Argeș, fiind săvârșită de vrednicul de pomenire patriarh Justinian Marina, dimpreună cu numeroși ierarhi români și străini.

Moaștele Sfintei Filofteia se păstrează întregi, într-o raclă de argint aurit. De altfel, există un blestem arhieresc al mitropolitului Cosma Popescu al Ungrovlahiei (1787-1792) în acest sens: „Cosma, Milostiv Bogin – cu mila lui Dumnezeu Arhiepiscop Mitropoliei Ungrovlahiei, fiindcă ne înștiințăm smerenia Noastră că din Sfintele Moaște ale Sfintei Mucenițe Filoteii, ce se află în Biserica Domnească din orașul Argeșu, s-ar fi risipindu în mici părticele, iată dar, poruncim cuvioșiei tale, Arhimandrite chir Partenie, igumen Argeșului, să le pecetluiești într-un săculețu de bogasin nou, lăsându-i afară numai mâna cea dreaptă pentru sărutarea norodului. Și așa pecetluite să le așezi în sicriu. Și să știe fieșcare să se ferească a nu cuteza să ciupească, cât de puțin din sfintele moaște, că am pus blestem asupra cui a cuteza a se atinge să ia. Într-aceasta și chip să urmezi! Și să fii blagoslovit! 1791, mai 10.”

„Sfânta Filofteia, candela din Carpați”

În seara de 6 decembrie, sărbătoarea Sfintei Mucenițe Filofteia la Curtea de Argeș începe cu săvârșirea slujbei privegherii în paraclisul mănăstirii, unde se află racla cu sfintele moaște. De acolo, în timpul vohodului de la Vecernie, slujitorii și credincioșii pornesc în procesiune, ridicând racla cu sfintele odoare și purtând-o până la baldachinul înălțat pe esplanada Catedralei arhiepiscopale, unde este depusă spre închinare. Slujba Privegherii continuă afară, pentru ca mulțimea pelerinilor să se poată închina, la rând, la moaștele „Sfântuliței”, așa cum este numită în popor. A doua zi, după săvârșirea Sfintei Liturghii, la ceas de Vecernie, procesiunea pornește din nou, de data această înapoi către paraclisul Mănăstirii Argeșului ce servește drept chivot al Sfintei Filofteia, până la praznicul Izvorului Tămăduirii, când va urma același traseu.

Înaltpreasfințitul Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, o numește pe Sfânta Filofteia „candela din Carpați”: „De când sunt la Argeș, am văzut adânca și delicata cinstire a Sfintei Filofteia de către argeșeni, numindu-o direct și dulce: «Sfântulița»! Această exprimare din iubire tălmăcește faptul că Sfânta Filofteia este considerată nu numai făcătoare de minuni, ci și casnica fiecăruia dintre argeșeni, ocrotitoarea apropiată din familia fiecărui gospodar. La fiecare priveghere, în cele trei praznice sau hramuri ale Sfintei Filofteia, când se face procesiune cu sfintele sale moaște: Izvorul Tămăduirii, Adormirea Maicii Domnului și 7 decembrie ale fiecărui an, creștinii din Argeș, împrejurimi și din țară fac rugăciuni într-o liniște absolută, împodobiți cu lumânări aprinse, ca în noaptea Învierii. Suntem datori să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru alesele bucurii duhovnicești pe care ni le-a dăruit de fiecare dată. De mare folos sufletesc mi-a fost să văd mereu zeci și mii de copii care sunt aduși de părinți să cinstească pe Sfânta Filofteia, astfel fiind considerată ocrotitoarea pruncilor, a tinerilor, ca și a noastră, a tuturor, celor de diferite vârste. În orice necazuri care au venit asupra țării și mai ales asupra Argeșului, creștinii și-au pus nădejdea în Dumnezeu și în Sfânta Filofteia. Ei sunt siguri că Sfânta Filofteia îi apără de orice primejdii, așa cum cred românii cei evlavioși, iubitori de Dumnezeu și sfinții Săi.”

Hramul Sfintei Mucenițe Filofteia, peste Ocean

Numeroase biserici din țară și de peste hotare își cinstesc, astăzi, ocrotitoarea, în timp ce numeroase credincioase „iubitoare de Dumnezeu” își serbează ziua onomastică. Dintre bisericile din diaspora ridicate pentru sufletele românilor de pretutindeni, unele au primit hramul Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeș. Astfel, ziua de 7 decembrie este hramul Misiunii Ortodoxe „Sfânta Filofteia de la Argeș” din orașul Hagerstown, statul Maryland din Statele Unite ale Americii, întemeiată cu binecuvântarea IPS Arhiepiscop Nathanaiel în anul 2002 și păstorită de preotul Daniel Mehedincu.

De asemenea, la Antipozi, din motive pastoral-misionare, la propunerea Preasfințitului Episcop Mihail, Consiliul Eparhial al Episcopiei Australiei și Noii Zeelande, în ședința din 8 august 2008, a hotărât înființarera parohiei ortodoxe române „Sfânta Filofteia de la Argeș” pentru românii ortodocși din Bayswater, statul Victoria, Australia.

Comentarii Facebook


Știri recente