Sfântul Onufrie cinstit la Mănăstirea Sihăstria Voronei

Sute de credincioși au participat ieri, 9 septembrie, la slujba Sfintei Liturghii la Mănăstirea Sihăstria Voronei. Așezarea monahală adăpostește moaștele Sfântului Onufrie de la Vorona.

Sărbătoarea comunei Vorona din județul Botoșani a continuat ieri la Mănăstirea Sihăstria Voronei unde slujba Sfintei Liturghii a fost săvârșită de Preasfințitul Siluan, Episcopul românilor ortodocși din Ungaria, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Pelerinii veniți din mai multe sate s-au rugat sub cerul liber în timpul slujbei oficiate pe un podium special amenajat lângă Biserica ‘Buna Vestire’. De dimineață, credincioșii s-au închinat raclei ce adăpostește moaștele Sfântului Onufrie de la Vorona, canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 2005. În cadrul acestei slujbe, Preasfințitul Siluan a rostit un cuvânt de învățătură în care a făcut referire la prăznuirea Sfinților Ioachim și Ana și a Sfântului Onufrie de la Vorona. ‘Dumnezeu a ascultat dintotdeauna rugăciunile oamenilor credincioși, chiar dacă după multă stăruință din partea acestora. Așa s-a întâmplat și cu Sfinții Părinți Ioachim și Ana care nu aveau copii. În poporul evreu a nu avea copii era socotit un blestem. Dumnezeu, la vremea potrivită, le-a trimis mare dar, o pruncă, pe Fecioara Maria. În urma rugăciunilor Sfinților Părinți Ioachim și Ana s-a născut Ceea ce este mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii. Această Pruncă a fost de mică închinată lui Dumnezeu. Prin Maica Domnului a venit pe lume Mântuitorul Hristos care a biruit păcatul, a biruit moartea. La fiecare sfârșit de slujbă ne rugăm Sfinților Ioachim și Ana să mijlocească înaintea lui Dumnezeu pentru noi’, a spus Preasfinția Sa după cum ne informează „Ziarul Lumina”.

Dezlegare de neputințele sufletești și trupești

Episcopul românilor ortodocși din Ungaria a amintit în predica adresată credincioșilor câteva aspecte din viața Sfântului Onufrie de la Vorona care s-a retras la un moment dat al vieții spre sihăstrie, la Mănăstirea Vorona. ‘Sfântul Onufrie a petrecut pe aceste meleaguri zi și noapte, căutându-L și rugându-se lui Dumnezeu. Multe minuni a săvârșit Sf. Onufrie chiar în timpul vieții sale. De la el nu a rămas doar amintirea, ci și sfintele sale moaște, trupul său cel plin de harul cel dumnezeiesc’, a mai adăugat Preasfințitul Siluan, care a amintit celor prezenți modul minunat prin care Sf. Onufrie de la Vorona a trecut la cele veșnice. Protos. Ghedeon Huțanașu, starețul Sihăstriei Voronei, a mărturisit faptul că sărbătoarea Sfântului Onufrie este prilej de bucurie și binecuvântare de la Dumnezeu. ‘Prezența Sfântului Onufrie prin sfintele sale moaște este una a harului lui Dumnezeu. Creștinii care își pleacă genunchii cu smerenie în fața moaștelor Sfântului Onufrie de la Vorona se împărtășesc de acest har dumnezeiesc, primind dezlegare de neputințele sufletești și trupești. Anul acesta am văzut binecuvântarea lui Dumnezeu la această sărbătoare și puterea rugătoare a Sfântului în cer pentru că în această zi a încetat ploaia, astfel încât oamenii să vină să-l cinstească’, a spus protos. Ghedeon Huțanașu.

Icoana în care Maica Domnului îl duce de mână pe Prunc

Biserica Mănăstirii Sihăstria Voronei a început a se zidi în anul 1857, având ctitori un grup de șase călugări în frunte cu monahii Ioanichie și Mardarie. A fost sfințită în anul 1865 de către episcopul Chesarie Sinadon, având hramul ‘Buna Vestire’, ulterior primind și al doilea hram ‘Duminica Tuturor Sfinților’. Biserica a fost terminată în anul 1876. Din punct de vedere arhitectural este o combinație de plan dreptunghiular. Originalitatea ei este dată de cele trei abside marcate de câte patru coloane. Pridvorul, exonartex, de lemn, s-a adăugat ulterior. Lăcașul de cult este încoronat cu trei turnuri de lemn care nu se asamblează armonic cu întregul. În dreptul altarului, pe peretele exterior nordic, pictorul Gavrileanu a refăcut scena ‘Judecata viitoare’ în anul 1990, scena pictată de Vasile Scarlat în anul 1930. Catapeteasma posedă o bogată sculptură, fiind împodobită cu stâlpi sculptați și diverse ornamente. Icoana Maicii Domnului din fața catapetesmei se deosebește de icoanele de același fel pe care le întâlnim în iconografia ortodoxă. Această deosebire constă în faptul că Maica Domnului din această icoană nu ține în brațe pe Pruncul Iisus, ci Îl duce de mână. Prin originalitatea ei, această icoană este unică în țara noastră. Catapeteasma și icoana Maicii Domnului cu Pruncul de mână sunt înscrise în patrimoniul național.

Comentarii Facebook


Știri recente