13 noiembrie este ziua de pomenire a Sfântului Ioan Gură de Aur, patriarh al Constantinopolului la cumpăna dintre veacurile al IV-lea și al V-lea. Cinstit atât în Răsărit, cât și în Apus pentru sfințenia vieții sale și valoarea operei omiletice, „Hrisostomul”, cum a fost supranumit de popor, a trăit într-o perioadă de mari frământări religioase și politice.
„S-a afirmat ca un preot de excepție, un mare orator, încât la un moment dat împăratul Arcadie consideră că este singurul în măsură să fie episcop al Capitalei. De aceea, îl aduce în Capitală și îl numește episcop al Constantinopolului. Sfântul Ioan Gură de Aur continuă ritmul în care înțelegea să fie slujitor al lui Hristos, iar în cadrul acestui ritm de viață creștină și de înțelegere a fenomenului creștin a intrat tocmai în conflict cu familia imperială din cauza faptului că la un moment dat a criticat luxul de care era atrasă împărăteasa Eudoxia. Această persoană se consideră jenată și cu concursul unor confrați întru ale arhieriei va fi depus din treaptă de două ori, dar poporul care îl iubea în mod deosebit avea să-l aducă o dată din exil”, a spus Pr. Univ. Dr. Vasile Răducă de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, după cum ne informează TRINITAS TV.
Opera Sfântului Ioan Gură de Aur cuprinde 18 volume în Ediția Migne, fiind răspândită în aproximativ 2000 de manuscrise.
O parte din moaștele Sfântului Ioan Hrisostom au fost furate de cruciați în anul 1204 și duse la Roma. Acestea au fost restituite Patriarhiei Ecumenice în anul 2004 de către Papa Ioan Paul al II-lea.
