Sfântul Grigorie Palama este dascălul pocăinței

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cuvântul de învățătură rostit pe 11 martie 2012 în Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul din Reședința Patriarhală, a explicat semnificațiile pericopei evanghelice a Duminicii a II-a din Post sau a Sfântului Grigorie Palama, de la Sfântul Evanghelist Marcu, capitolul al II-lea, versetele de la 1 la 12, care prezintă Vindecarea slăbănogului din Capernaum.

Astfel, Preafericirea Sa a menționat că pericopa evanghelică citită astăzi este un îndemn la ajutorarea bolnavilor și la solidaritate cu aproapele.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat necesitatea vindecării sufletului pentru că bolile sunt o consecință a păcatelor noastre.

„Mai întâi trebuie să căutăm în viața noastră vindecarea sufletului de păcat care se face prin pocăință, prin mărturisirea păcatelor și prin dobândirea iertării păcatelor de către Hristos prin preotul duhovnic. De aceea, în Postul Sfintelor Paști trebuie mai întâi să căutăm vindecarea sufletului mai mult decât vindecarea trupului. Trebuie să vindecăm sufletul pentru că foarte adesea bolile noastre trupești sunt urmare a păcatelor și acest lucru nu e valabil întotdeauna, dar în general. De aceea, Mântuitorul a zis Fiule, iertate îți sunt păcatele tale înainte de a vindeca trupește pe slăbănogul sau pe paraliticul din Capernaum. În mod deosebit vedem însă aici și pe cei care îngrijesc bolnavii fie în casă, fie în spitale, fie în diferite unități medicale. Cei patru oameni care tac, adică nu spun nimic, ci numai ajută cu mâinile lor pe cel bolnav reprezintă mulțimea de oameni milostivi anonimi care au milă de cei săraci fie cadre medicale, fie oameni care cumpără medicamente pentru cei bolnavi, fie oameni care se roagă pentru cei bolnavi. Credința lor ajută pe fiecare dintre cei bolnavi. Vedem în această rugăciune și lucrare a Bisericii pentru sănătatea celor bolnavi o mare lucrare a iubirii sfinte și milostive mai ales într-o lume din ce în ce mai egoistă, mai individualistă. Este mare nevoie să ne rugăm și pentru alții și să ajutăm cât mai mulți oameni care suferă să simtă că prin mâinile noastre și prin rugăciunile noastre vine iubirea milostivă a lui Hristos spre ei”, a spus Patriarhul României, după cum ne informează Radio TRINITAS.

Totodată, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat importanța teologiei Sfântului Grigorie Palama.

„Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului a trăit între anii 1296-1359. A trăit 63 de ani și a fost trecut în calendar în rândul Sfinților doar la 9 ani după trecerea sa la viața veșnică și anume, în 1368. De atunci și până astăzi Duminica a doua din Postul Mare se mai numește și Duminica Sfântului Grigorie Palama. Acesta este un teolog al luminii dumnezeiești necreate și neînserate, teolog al harului Preasfintei Treimi, care este lumină izvorâtă din Preasfânta Treime și nu o lumină creată, făcută, cum este lumina soarelui. Această lumină dumnezeiască nu se vede cu ochii trupești, ci numai cu ochii duhovnicești și se vede în toată slava ei numai de cei cărora Dumnezeu le dăruiește această posibilitate să preguste slava Împărăției Cerurilor încă în trup fiind în lumea aceasta. În cărțile noastre de cult, în slujba Vecerniei mai ales, Sfântul Grigorie Palama este numit fiu al dumnezeieștii și neînseratei lumini sau vestitor al dumnezeieștii lumini. Mai este numit și cunoscător al tainei celei cerești a Sfintei Treimi.

Patriarhul României, în cuvântul Său, a precizat și motivele prăznuirii Sfântului Grigorie Palama în Duminica a II-a din Postul Mare.

„Sfântul Grigorie Palama este prăznuit în această Duminică a doua a Sfântului Post pentru două motive principale. În primul rând pentru a ne arăta că de fapt credința ortodoxă celebrată în mod deosebit în Duminica Ortodoxiei nu este o simplă teorie, ci este o relație adevărată cu Dumnezeu Cel adevărat. Credința dreaptă sau credința ortodoxă este credința prin care omul dobândește lumina cea neînserată a Împărăției Cerurilor, slava Împărăției Cerurilor și viața veșnică. Cu alte cuvinte, de la început ni se spune că slava sfinților văzută în icoanele ortodoxe este o slavă trăită, experimentată, în pregustare, într-un fel de arvună aici în lumea aceasta de către sfinți și ea va fi dăruită după învierea morților în Împărăția lui Dumnezeu celor care L-au iubit pe Dumnezeu și au adunat încă din timpul vieții pământești lumină în suflet, lumina harului Preasfintei Treimi. Deci, Duminica Sfântului Grigorie Palama sau Duminica Luminii neînserate a harului și a slavei Preasfintei Treimi confirmă dreapta credință ca fiind credința dătătoare de viață veșnică, de mântuire veșnică, de bucurie, pace și fericire veșnică în Împărăția Preasfintei Treimi. Al doilea motiv de prăznuire a Sfântului Grigorie Palama în această a doua duminică din Postul Sfintelor Paști este și acela de a ne arăta că Postul Sfintelor Paști are o direcție precisă. Este călăuzit spre o lumină și anume, Lumina Învierii lui Hristos. Ca atare, această Lumină a Învierii lui Hristos pe care noi o prăznuim în Sărbătoarea Sfintelor Paști ca fiind arvuna Împărăției Cerurilor se adună în sufletul nostru prin rugăciune mai multă, prin postire, prin pocăință, prin spovedanie mai deasă, prin împărtășire mai deasă, prin ascultarea cu atenție a slujbelor din Sfânta Biserică și prin săvârșirea de fapte bune. Cu alte cuvinte, Duminica Sfântului Grigorie Palama ne arată scopul Postului și anume, curățirea de păcate, de întunecimea păcatelor, de întunecimea egoismului, lăcomiei de tot felul pentru a ne lumina sufletele și pentru a retrăi și regăsi lumina de la botez, haina luminoasă pe care am primit-o la Sfântul Botez. Deci, Sfântul Grigorie Palama este un dascăl al dobândirii luminii harului lui Dumnezeu prin nevoință, prin pocăință, prin o sensibilizare profundă a sufletului nostru de a deveni cât mai transparent prezenței harului Preasfintei Treimi în Biserică și în viața noastră”.

Duminica viitoare Biserica Ortodoxă se va afla în Duminica Sfintei Cruci.

Comentarii Facebook


Știri recente