Pe 23 iulie 1913 s-a născut unul dintre cei mai cunoscuți sfinți români, Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț. Anul acesta, pe 5 august, ziua de pomenire a Sfântului, se împlinesc 50 de ani de la mutarea sa la cele veșnice.
Mai multe informații a oferit pentru TRINITAS TV, arhim. Timotei Aioanei, Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor: „În perioada aceea tatăl său la puțin timp după ce s-a născut pruncul care s-a numit din botez Ilie, a murit pe front. Ulterior a murit și mama și rămânând orfan de ambii părinți a fost crescut de bunica lui care a renunțat la toate pentru a-l crește pe nepotul său. Acesta era un tânăr foarte evlavios și căuta încă de pe atunci pe Dumnezeu. Viața lui ar putea fi definită în câteva cuvinte ca dor după Dumnezeu”.
Sfântul Ioan Iacob intrat în monahism la Mănăstirea Neamț, în anul 1936.
„La câteva luni după călugăria sa, mai precis în toamna anului respectiv, a plecat în Țara Sfântă. A viețuit o vreme la Mănăstirea Sfântul Sava, apoi a slujit schitului românesc de la Iordan, un schit doar de câțiva ani înființat prin grija Patriarhului Miron, întâiul Patriarh al României”, a mai spus arhim. Timotei Aioanei.
Sfântul Ioan Iacob, originar din Moldova, mai este cunoscut și sub numele de „Hozevitul”, după numele pustiei unde s-a nevoit în ultima parte a vieții sale pământești. Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 1992.
