Sfânta Treime, cinstită de credincioșii gorjeni

Mănăstirea ‘Sfânta Treime’ din localitatea gorjeană Strâmba, județul Gorj, și-a serbat luni hramul. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înalt Preasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un numeros sobor de preoți și diaconi, după cum informează „Ziarul Lumina”.

Praznicul Sfintei Treimi a fost cinstit ca hram în mai multe lăcașuri de închinare din Arhiepiscopia Craiovei. Între acestea se numără și Mănăstirea Strâmba, vechi centru monahal din județul Gorj, situată în vecinătatea localității Strâmba Jiu și la numai 7 km de orașul Turceni. Sute de credincioși au trecut pragul cinstitului așezământ pentru a participa la slujba de hram, oficiată de IPS Irineu, la altarul de vară din curtea mănăstirii.

‘Nu-L putem numi pe Dumnezeu Tată decât prin Duhul Sfânt’

În cuvântul de învățătură rostit la finalul slujbei, IPS Mitropolit Irineu a vorbit despre lucrarea Preasfintei Treimi în viața omului: ‘Prin Taina Sfântului Botez noi purtăm înlăuntrul nostru pecetea Preasfintei Treimi. Primind această Sfântă Taină, firea noastră strălucește din nou, așa cum spune psalmistul: ‘Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și Duh drept înnoiește întru cele din lăuntru ale mele’ (Psalmul 50, 10). Sfântul Apostol Pavel ne spune că Duhul Sfânt locuiește în noi ca într-o biserică: ‘Nu știți, oare, că voi sunteți templu al lui Dumnezeu și că Duhul lui Dumnezeu locuiește în voi?’ Dacă la facerea lumii Adam a fost plămădit de Dumnezeu, prin înnoirea Sfântului Botez noi ne facem, în Mântuitorul Hristos, casă a Duhului Sfânt. Această lucrare trebuie păstrată cu toată luarea aminte, pentru că Stăpânul ei este Însuși Dumnezeu Tatăl, Fiul este Cel care ne poartă spre Împărăția cerurilor, iar Sfântul Duh este Cel ce se roagă în noi cu suspine negrăite, așa cum ne spune Sfântul Apostol Pavel (Romani 8, 26)’.

Totodată, IPS Irineu a arătat că relația omului, ca ființă creată, cu Dumnezeu este susținută și protejată de lucrarea harică a Sfântului Duh.

După Sfânta Liturghie, IPS Părinte Irineu a săvârșit slujba Parastasului pentru ctitorii și binefăcătorii cinstitului așezământ monahal și a sfințit noul pangar.

Așezământ monahal cu tradiție în Oltenia

Mănăstirea ‘Sfânta Treime’ – Strâmba Jiu a fost ridicată la începutul secolului al XVI-lea, de către boierii Danciu, Oprea și Stoichiță Râioșeanu. Din 1525, cinstitul așezământ a fost închinat ca metoc al Mănăstirii Govora, statut pe care îl păstrează până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. La data de 8 noiembrie 1724, mănăstirea a fost mistuită de un incendiu, intrând într-o lungă perioadă de declin. A fost refăcută câțiva ani mai târziu, în 1793 fiind consemnată finalizarea picturii interioare prin contribuția armașului Constantin Râioșeanu și a jupânesei sale Păuna. Din 1812 mănăstirea a fost complet părăsită, fiind redată cultului în 1927, după ce a fost restaurată prin Comisia monumentelor istorice, condusă de Nicolae Iorga. Din 1956 este mănăstire de maici, prima stareță fiind Ermiona Cândea. Actualmente, mănăstirea este condusă de stareța Marina Gligor.

Hramul Mănăstirii Cozia

Și Mănăstirea Cozia, ctitoria marelui voievod Mircea cel Bătrân, și-a serbat hramul de praznicul Sfintei Treimi. Slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de către Preasfințitul Emilian Lovișteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, înconjurat de un sobor de peste 40 de preoți și diaconi. La final a fost săvârșit Parastasul pentru ctitorii și binefăcătorii sfintei mănăstiri.

Situat la 3 km de stațiunea balneo-climaterică Călimănești-Căciulata, pe malul drept al Oltului și la circa 20 km nord de Râmnicu Vâlcea, ansamblul mănăstiresc de la Cozia, cu hramul ‘Sfânta Treime’, la început a fost cunoscut sub numele de ‘Mănăstirea Nucet’, abia mai târziu primind numele de ‘Cozia’, după muntele din vecinătate. Cinstitul așezământ monahal rămâne cea mai reprezentativă ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrân, dar are și o mare însemnătate în ceea ce privește cercetarea studiului de cultură și artă a poporului nostru în secolul al XIV-lea, fiind o bogată sursă de documentare pentru arhitectura, sculpturile în piatră și lemn, ca și în pictură.

Comentarii Facebook


Știri recente