În Duminica a XII-a după Rusalii, Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, s-a aflat în vizită pastorală în mijlocul preoților și credincioșilor din cadrul Protopopiatului Tinca. Cu acest prilej, Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de 14 preoți și trei diaconi, în biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Parohia Gepiș, informează „Ziarul Lumina”, Ediția de Transilvania.
Satul Gepiș este o așezare veche românească, despre care deținem date istorice încă din anii 1383 și 1395, când voievodul Gheorghe al Gepișului obține de la Episcopul Ioan de Zudar diploma de nobil și satul lui Ilie (vechiul nume al Gepișului) cu vreo zece gospodării iobăgești. Acest Gheorghe al Gepișului se crede că ar fi fost feciorul lui Petru, voievodul de la Vintere. Ca așezare geografică, Parohia Gepiș este situată la sud de municipiul Oradea, la o distanță de 28 de kilometri. Că este o veche parohie ortodoxă o demonstrează faptul că nu s-au ivit probleme la reîntregirea Bisericii din anul 1948.
Lucrări de restaurare la biserică
Actuala biserică a fost construită în anii 1928-1929, în stil gotic, sub pastorația preotului Marțian Andru, având hramul ‘Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil’. Biserica este zidită din cărămidă și acoperită cu tablă zincată. Ea a fost construită pe locul unei biserici vechi de lemn, aceasta la rândul ei fiind construită din materialul unei alte biserici mai vechi, despre care se crede că a fost construită pe la 1727.
De-a lungul anilor, bisericii i s-au adus numeroase îmbunătățiri, fiecare dintre preoții slujitori punându-și amprenta asupra sa și asupra vieții bisericești îndeosebi.
Din anul 2000 până astăzi parohia este păstorită de preotul Gheorghe-Daniel Dindelegan cu realizări de excepție în plan pastoral-misionar și administrativ-gospodăresc, ajutat îndeaproape de membrii Consiliului și Comitetului Parohial.
În ciuda faptului că parohia este formată dintr-o comunitate mică, în tot acest timp s-au desfășurat ample lucrări de restaurare și înnoire atât a lăcașului de cult, cât și a casei parohiale, iar în anul 2003 s-a ridicat în curtea bisericii și s-a sfințit un monument închinat eroilor neamului românesc căzuți în Primul și al Doilea Război Mondial. Urmează ca în perioada imediat următoare biserica să fie împodobită și cu pictură nouă.
„Redați în viață, cu păcatele iertate”
Preasfințitul Sofronie a fost întâmpinat cu mare cinste, în sunetul clopotelor, de copii și tineri îmbrăcați în straie populare, care i-au oferit flori, de soborul de preoți și diaconi, precum și de o mulțime de credincioși. Cu această ocazie a avut loc sfințirea unei troițe noi din lemn sculptat, ridicată în apropierea bisericii de către părintele paroh și bunii credincioși ai parohiei.
În cadrul Sfintei Liturghii, imediat după citirea Sfintei Evanghelii, Preasfințitul Sofronie a rostit un bogat cuvânt de învățătură, în care a tălmăcit pericopa evanghelică: „În tânărul fiu mort al văduvei din Nain este starea noastră, este firea noastră omenească, fire căzută, bolnavă, moartă, pe care vine Hristos s-o învieze prin aceea că se atinge de ea; nu numai că se atinge, ci și-o ia asupră-Și, își ia firea omenească’.
Preasfințitul Părinte Sofronie a remarcat: „Iată cum păcatul, care înseamnă moarte, are totuși un leac. Iată cum moartea, care înseamnă sfârșit și despărțire tragică, are un leac, are un antidot, iar leacul acesta este puterea Fiului lui Dumnezeu sau harul Duhului Sfânt’. Preasfințitul Sofronie a mai arătat că mama tânărului mort poate simboliza ‘chiar Biserica văduvită de moartea fiecăruia dintre noi prin păcat, care plânge după fiecare dintre noi, care suntem fiii ei, atunci când murim prin păcat. Hristos Domnul ne întoarce și ne aduce din nou și ne dăruiește mamei acesteia a noastre duhovnicești, Biserica, de care noi avem atâta nevoie și care ne poartă pe noi la sânul ei și care, de bună seamă, se bucură atunci când suntem redați în viață, adică cu păcatele iertate. În felul acesta, în pericopa evanghelică pe care am ascultat-o ne regăsim cu toții. Toți suntem morți prin păcat, toți avem nevoie de Hristos care să ne vindece, să ne învieze și toți primim prin puterea lui Hristos, prin lucrarea lui Hristos, mântuirea”.
Ortodoxie vie, mărturisitoare
În cadrul slujbei, Preasfinția Sa a hirotonit întru preot pe părintele diacon Alin Sonea, cadru didactic la Liceul Teologic Ortodox ‘Episcop Roman Ciorogariu’ din Oradea, pentru Paraclisul ‘Sfântul Iacob, fratele Domnului’ din cadrul instituției de învățământ teologic preuniversitar din eparhie, și a hirotesit pe părintele paroh Gheorghe Daniel Dindelegan întru iconomstavrofor, pentru întreaga lucrare pastoral-misionară și administrativ-gospodărească desfășurată în parohie.
Părintele Vasile Popa, protopopul Tincăi, a adresat, în numele credincioșilor Parohiei Gepiș, dar și al preoților din cadrul Protopopiatului Tinca, un cuvânt de bun venit chiriarhului Oradiei. Apoi a amintit faptul că în ultimii 123 de ani, în Parohia Gepiș au slujit doar patru preoți, ceea ce demonstrează destoinicia, devotamentul și credința atât a preoților, cât și a credincioșilor acestei parohii.
Părintele Gheorghe-Daniel Dindelegan, parohul Gepișului, în cuvântul său, a mulțumit Bunului Dumnezeu pentru tot ajutorul și toate darurile pe care cu îmbelșugare le-a revărsat peste această comunitate de buni creștini. Apoi i-a mulțumit Preasfinției Sale pentru osteneală și prezență, pentru distincția acordată, subliniind faptul că ea este simbol al vredniciei tuturor credincioșilor pe care îi păstorește, dar și pentru dragostea și disponibilitatea ce le-a manifestat față de puținii, dar bunii și râvnitorii credincioși ai Parohiei Gepiș.
În cuvântul de încheiere, Preasfințitul Părinte Sofronie a adus mulțumire lui Dumnezeu pentru toate darurile revărsate peste Eparhia Oradiei: „Se împlinesc în anul acesta nouăzeci de ani de la reînființarea Episcopiei noastre și suntem, așa cum am fost pe parcursul întregului an, și mai ales acum în aceste clipe când ne pregătim de încheierea jubileului, în adâncă rugăciune de mulțumire și recunoștință față de Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate asupra Ortodoxiei din Crișana vreme de veacuri și, mai cu seamă, în ultimii nouăzeci de ani. Ortodoxie mărturisitoare, ortodoxie care a devenit, în ciuda loviturilor de toate felurile pe care le-a primit în cursul istoriei, o ortodoxie vie, care și astăzi, prin dumneavoastră, cei de acum, mărturisește înaintea lumii de vredniciile înaintașilor și de darurile cu care Dumnezeu a înzestrat poporul român”.
În final, ierarhul Oradiei l-a felicitat pe părintele paroh la împlinirea a zece ani de slujire preoțească și a încurajat pe mai departe mica comunitate de creștini a Parohiei Gepiș, arătând că „întotdeauna, acolo unde din punctul de vedere al criteriilor umane se văd împuținări sau se mărturisesc numere mici sau aparențe mai slabe, acolo se dăruiesc multe daruri duhovnicești, multă credință, multă hărnicie și multă dărnicie’.
