Sfânta Ecaterina sărbătorită astăzi de creștinii ortodocși

Biserica Ortodoxă sărbătorește astăzi, 25 noiembrie, pe Sfânta Mare Muceniță Ecaterina. Provenind dintr-o familie de rang înalt din orașul Alexandria Egiptului, Sfânta Ecaterina a primit o educație aleasă. Când avea doar 18 ani, Sfânta Ecaterina l-a înfruntat pe împăratul roman Maximianus, cunoscut drept unul dintre cei mai violenți persecutori ai creștinilor. Nu doar împăratul a primit mustrarea tinerei Ecaterina, ci și filosofii păgâni de la curtea lui, aceștia convertindu-se până la urmă la creștinism. Sfânta Ecaterina a fost trasă pe roată, simbol care apare și în icoanele ce o reprezintă, iar pe 25 noiembrie 305, a fost decapitată.

În articolul din „Ziarul Lumina” intitulat „Mănăstirea de pe Muntele Sinai, unde se păstrează moaștele sfintei mucenițe”, aflăm mai multe detalii despre mănăstirea închinată Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina de pe Muntele Sinai, după cum urmează:

Dacă ai fost în Egipt și nu ai vizitat Mănăstirea ‘Sfânta Ecaterina’, atunci să știi că vei muri sărac sufletește. Mănăstirea ‘Sfânta Ecaterina’ se află la poalele Muntelui Horeb, unde, potrivit scrierilor Vechiului Testament, Moise a primit Tablele Legii. Locul, considerat a șaptea minune a Egiptului, este cunoscut și respectat deopotrivă de către creștini, musulmani, dar și de evrei.

Fondată în secolul al VI-lea, se consideră că este cea mai veche mănăstire creștină ce își păstrează forma inițială, adăpostind numeroase colecții de manuscrise timpurii creștine și icoane. La toate acestea se adaugă peisajul montan deosebit, greu accesibil, cu numeroase situri arheologice și religioase.

În secolul al IX-lea, la cinci sute de ani de la martiriul Sfintei Mucenițe Ecaterina, un călugăr a avut o vedenie în care se făcea că trupul plin de lumină al Sfintei Ecaterina era ridicat de îngeri pe un vârf în apropiere de Muntele Sinai, unde a rămas neatins. Urmând sfatul acestui văzător cu duhul, călugării de pe Sinai au urcat pe vârful respectiv și aici, (minune!), au dat peste moaștele sfintei. De atunci vârful poartă numele Sfintei Ecaterina.

O adevărată minune cerească!

Într-un superb decor montan, înconjurat pe toate laturile de un zid masiv de la 8 la 35 m înălțime, dar și de grădini și chiparoși, țâșnește parcă din crăpăturile stâncilor, impresionând pe orice vizitator, ca o adevărată minune cerească, Mănăstirea Sfintei Ecaterina. Dintotdeauna a fost, este și va fi prețuită ca un loc sfânt, unde se înalță evlavioase rugăciuni atât de către creștini, cât și de către musulmani și evrei. Principala biserică a mănăstirii este cea a Schimbării la Față a Domnului, construită, concomitent cu zidurile de apărare, din granit de către arhitectul bizantin Stephanos. Structura bisericii, acoperișul și ușile de la intrare, sculptate în cedru, datează de la anul 527. De jur împrejurul bisericii se află chiliile, locuințele monahilor, în clădiri din piatră cu două și chiar trei niveluri. Turnul clopotniță, construit în 1871, pe o temelie veche din secolul al VI-lea, are nouă clopote dăruite de împăratul Alexandru al II-lea al Rusiei. La vestul bisericii se află o moschee ridicată pe vremea cuceririi arabilor, la 641, dar a fost modificată, precum și un minaret în partea opusă clopotniței.

Cea mai veche bibliotecă a creștinilor

Biblioteca de la Mănăstirea Sfintei Ecaterina este cea mai veche din lumea creștină și adăpostește cea mai mare colecție de codice timpurii și manuscrise din lume, fiind depășită numeric doar de Biblioteca Vaticanului. Colecția sa cuprinde mai mult de 3.000 de manuscrise și peste 5.000 de cărți religioase din epoca de început a creștinismului. Tot aici se află o valoroasă colecție de circa 2.000 de icoane înfățișând pe Mântuitorul Iisus Hristos, Sfânta Fecioară Maria și Sfinții Părinți, expuse într-o galerie specială. Acestea reprezintă aproape fiecare școală a iconografiei bizantine de la al VI-lea până la al XVIII-lea secol.

Osuarul de lângă grădină

După ce părăsești mănăstirea, ți se înfățișează grădina mănăstirii, unde viețuitorii lucrează în liniște și rugăciune. Pământul a fost adus din altă parte, iar călugării au construit bazine folosite la irigarea plantelor. În grădină, pe lângă legumele trebuincioase traiului de zi cu zi, se află pomi fructiferi, inclusiv măslini, caiși și pruni. Lângă grădină se află osuarul sau cimitirul. Ca peste tot în lumea monahală, când călugării mor, mai întâi sunt înmormântați în cimitir, apoi, după descompunerea trupului, la șapte ani, sunt dezgropați și osemintele sunt depuse într-o criptă, aflată sub Capela Sfântului Trifon. Osemintele stareților care sunt arhierei sunt păstrate în niște nișe speciale. Impactul este unul deosebit, amintind tuturor că toți suntem datori cu o moarte. În afară de aceasta, rezolvă problema spațiului limitat, aici fiind un sol neprielnic, plin de roci.

Sikket Sayidna Musa

Sikket Sayidna Musa, așa se traduce din arabă Calea lui Moise. Urcușul către vârful Muntelui Sinai poate dura circa trei ore. Peisajul de aici, de o rară frumusețe, îți taie respirația și te cucerește din prima secundă, umplându-ți sufletul de bucurie și liniște. Locurile abrupte și sălbăticia muntelui te fac totuși să fii foarte atent, chiar dacă mintea se ridică la cele de sus. Este o călătorie reală prin ținuturile fermecătoare ale creștinismului și, totodată, una imaginară în trecut… Ne apropiem de locul unde Moise a primit cele Zece Porunci de la Dumnezeu, unde Dumnezeu i-a vorbit lui Moise. Pelerinii care au mai trecut pe aici vorbesc despre cei ‘3.000 de pași de pocăință’.

Este drumul care reconstituie pașii pe care Moise i-a făcut cu mii de ani în urmă. Mulți merg sus pentru a urmări apusul soarelui, o imagine cu totul inedită și unică pe mapamond. Spiritual, ascensiunea pe Sinai poate fi considerată ca o nouă naștere prin curățirea privirii și a sufletului. Dacă Moise a primit Legile aici, pe aceste locuri sacre, a fi prezent în acest loc este ca și cum ai face un legământ. Ca și cum te afli la o cotitură în viață. Desigur, în viața unui om ce vrea să schimbe ceva în traiul său și să primească în mod tainic legile Domnului! Aici există și o capelă, unde mulți rămân peste noapte. Beduinii arabi oferă pelerinilor, normal, contra cost, pături și ceai fierbinte.

Mănăstirea ‘Sfânta Ecaterina’ este o mănăstire vie, care, în măreția ei spirituală, se constituie într-o chemare permanentă la mântuire, pentru numeroșii credincioși care vin aici de pe întregul mapamond… În anumite date de peste an, la sărbătorile cele mai însemnate, la mănăstire coboară și pustnicii ce viețuiesc prin peșterile și crăpăturile Muntelui Sinai ca să se spovedească și să primească Trupul și Sângele Domnului, unindu-se astfel cu cerul!

Locul unde pelerinii primesc inele

Mâna pe care Sfânta Ecaterina i-a oferit-o Mirelui său, Iisus Hristos, se păstrează intactă și astăzi, la mai bine de 1.700 de ani. După ce a fost martirizată timp de trei secole, nimeni nu a știut unde se află trupul sfintei. Printr-o vedenie, moaștele au fost descoperite, iar mănăstirea care exista în acel loc, închinată Sfintei Fecioare Maria, a devenit Mănăstirea Sfintei Ecaterina. Fiecare pelerin care ajunge la moaștele Sfintei Ecaterina primește în dar un inel cu monograma ei, în cinstea inelului pe care Mirele Iisus l-a dăruit Sfintei Ecaterina.

Comentarii Facebook


Știri recente