Sfanta Cruce va fi adusa la Iasi cu prilejul Hramului ‘Sfintei Cuvioase Parascheva’.

In antichitatea pagana, crucea a fost folosita ca instrument de tortura. Rastignirea pe cruce era socotita drept cea mai umilitoare moarte pentru un detinut. Insa prin rastignirea pe cruce a Mantuitorului nostru Iisus Hristos pe Golgota, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra mortii si pacatului.

Crucea pe care a fost rastignit Domnul nostru Iisus Hristos a fost descoperita de catre Sfanta Imparateasa Elena. In urma unei campanii de cautari, initiata de imparateasa bizantina, au fost descoperite trei cruci in zona Golgotei. Prin invierea minunata a unui mort ce fusese atins de cele trei cruci a frost descoperita Crucea Mantuitorului.

Prin sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci, de la 14 septembrie, Biserica aminteste, in primul rand, de acest eveniment al aflarii Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul Hristos, de catre imparateasa Elena, mama imparatului Constantin cel Mare. Episcopul Ierusalimului de atunci, Macarie, in ziua de 14 septembrie, din anul 335 a inaltat in mod solemn Sfanta Cruce in vazul poporului. Pe locul unde a fost descoperita Crucea Mantuitorului, Sfanta Imparateasa Elena a ridicat o biserica.

Istoria Sfintei Cruci a fost insa una zbuciumata, deoarece, dupa 300 de ani, a fost rapita de persii care au invadat Ierusalimul sub conducerea lui Cosroe si a fost dusa la Ctesifon. Dupa 14 ani insa, Imparatul Heraclie al Imperiului Bizantin a readus-o la Ierusalim. Pe data de 14 septembrie, anul 630, el a depus-o cu mare cinste in Biserica Sfantului Mormant in Ierusalim.

In prezent, fragmente din lemnul Sfintei Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul se afla in Biserica Mormantului din Ierusalim, la Roma si Constantinopol.

Anul acesta, cu prilejul sarbatorii Sfintei Cuvioase Parascheva pe data de 14 octombrie, va fi adus la Iasi un fragment din lemnul Sfintei Cruci pe care a fost rastignit Mantuitorul Iisus Hristos. Pretiosul odor va fi adus de la Manastirea Veria, de catre Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Panteleimon de Veria, Nausa si Kampania.

Comentarii Facebook


Știri recente