Mănăstirea ‘Sfânta Ana’ din Episcopia Severinului și Strehaiei își serbează, astăzi, 25 iulie 2012, hramul. Sfânta Liturghie va fi oficiată de Înaltpreasfințitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un sobor de arhierei, preoți și diaconi, informează Ziarul Lumina, Ediția de Oltenia.
Ca în fiecare an, ziua de 25 iulie reprezintă prilej de bucurie pentru monahismul mehedințean. Mănăstirea ‘Sfânta Ana’, situată în vecinătatea orașului Orșova, pe defileul Dunării, își cinstește ocrotitoarea. Bucuria sărbătorii va fi împărtășită de credincioșii care vor veni să se închine Sfintei Ana împreună cu un sobor de arhierei, invitați de Preasfințitul Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei.
Astfel, va participa Înalt Preasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, Preasfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului, și Preasfințitul Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei. Răspunsurile la strană vor fi asigurate de către o parte din membrii Corului ‘Kinonia’ al Episcopiei Severinului și Strehaiei.
Mănăstirea ‘Sfânta Ana’, file de istorie
Sfântul lăcaș a fost ctitorit de ziaristul interbelic Pamfil Șeicaru, care a luptat, în calitate de tânăr sublocotenent al Regimentului 17 Infanterie, în Primul Război Mondial. Motivul pentru care a zidit acest sfânt așezământ este legat de o întâmplare petrecută în anii războiului, care l-a marcat profund. În toamna anului 1916, chiar pe Dealul Moșului, ziaristul a fost acoperit cu pământ, alături de camaradul său de arme Petre Găvănescu, de explozia unui obuz. Amândoi au scăpat cu viață, iar Șeicaru a făgăduit să ridice în acest loc, atunci când va avea posibilități materiale, o mănăstire, în semn de mulțumire lui Dumnezeu, dar și ‘în memoria tuturor eroilor care au căzut pentru o Românie Mare’, după cum nota el însuși în actul de donație a mănăstirii către Mitropolia Olteniei. Pamfil Șeicaru este și ctitorul Monumentului Eroilor de la Mărășești, precum și al altor două monumente închinate victimelor războiului, în Franța și Ucraina.
Așezământul monahal a fost construit între 1936 și 1939, perioadă în care Șeicaru era director al ziarului ‘Curentul’ și deputat în Parlamentul României. În timpul comuniștilor, chiliile au fost transformate în locuri de cazare, în biserică funcționând o discotecă și un restaurant.
În anul 1990, Mănăstirea ‘Sfânta Ana’ a fost preluată de proprietarul de drept, dându-i-se și menirea pentru care a fost făcută. Astfel, abia în decembrie 1990, cinstitul așezământ a fost sfințit de Preasfințitul Damaschin Severineanul, pe atunci episcop-vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, înconjurat de un numeros sobor de preoți.
Complexul monahal inițial a fost alcătuit dintr-o biserică de lemn, cu elemente de stil tradițional românesc și chilii pe ambele părți, ansamblul având forma literei ‘U’. În ultimul deceniu, au mai fost construite clopotnița cu un altar de vară și un fost bloc de alimentație publică în care funcționează actualmente Muzeul memorial Pamfil Șeicaru, biblioteca, trapeza și un atelier de croitorie.
