Sfânta şi Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Ier. Teodor Sicheotul, episcopul Anastasiopolei

Sfânta şi Marea Vineri

Sinaxarul zilei ne arată că în Sfânta şi Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor şi Mântuitoarelor şi înfrico­şătoarelor Patimi ale Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru lisus Hristos: scuipările, lovirile peste faţă, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oţe­tul, piroanele, suliţa şi, înainte de toate, crucea şi moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Se mai face pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce de tâlharul recunoscător, care a fost răstignit împreună cu El.

Slujbele din această zi cuprind: Denia de Joi seara (în tim­pul căreia se citesc „cele douăsprezece Evanghelii” care vorbesc de Pătimirile Domnului, Ceasurile împărăteşti, de vineri dimineaţa, Vecernia, în timpul căreia se face şi „Punerea în mormânt” sau scoaterea Epitafului în mijlocul bisericii, spre închinare şi Pavecerniţa.

Toate cântările din Vinerea Patimilor arată răutăţile lumii căzute în păcat: trădarea lui Iuda, frica prea mare a ucenicilor şi lepădarea lui Petru, răutatea şi viclenia mai-marilor căr­turarilor şi fariseilor, laşitatea şi nedreptatea lui Ponţiu Pilat, violenţa soldaţilor, rătăcirea şi nerecunoştinţa mulţimilor, obrăznicia tâlharului nepocăit şi nepăsarea sau indiferenţa multora cărora lisus le-a făcut mult bine. Aceasta este lumea păcatului care ucide, lumea patimilor egoiste şi a morţii.

Pe de altă parte, slujbele din Sfânta şi Marea Vineri inspi­rate din Sfintele Evanghelii, pe care imnografii le tâlcuiesc în stare de rugăciune şi doxologie, arată îndelung-răbdarea şi bunătatea Domnului Iisus Hristos faţă de toţi oamenii, adică iubirea Sa mai tare decât suferinţele chinurilor şi decât durerile morţii pricinuite de oameni.

Citeşte mai mult aici.

Sfântul Teodor Sicheotul

Originar din Sicheot, de lângă Ancira, Sfântul Teodor a trăit la sfârşitul secolului al VI-lea şi începutul secolului al VII-lea.

La vârsta de 14 ani, cu acordul mamei sale, s-a aşezat într-o peşteră de munte, lângă Biserica Sfântul Gheorghe, unde a petrecut mulţi ani în post şi rugăciune.

La 18 ani, Teodosie, episcopul cetăţii Anastasiopole, l-a hirotonit preot pe monahul Teodor. După o vizită în Ţara Sfântă, Sfântul Teodor a adunat mulţi ucenici şi a întemeiat o mănăstire închinată Sfântului Gheorghe.

După moartea episcopului Timotei, Teodor, arhimandritul Lavrei Sicheotului, a fost ales episcop. Însă, dorind să trăiască în liniştea pustniciei, după zece ani de slujire arhierească, Sfântul Teodor s-a retras din scaunul de episcop şi s-a aşezat la Sicheot.

După ce a mers la Constantinopol, la rugămintea împăratului Mauriciu (582-602), şi l-a tămăduit de lepră pe fiul acestuia, Sfântul Teodor s-a mutat la Domnul, în ctitoria sa, în 22 aprilie 613.

Troparul, glas 2:
Cunoscut fiind din scutece sfinţit şi arătându-te plin de haruri, ai luminat lumea cu minunile şi mulţimile demonilor ai alungat, lucrătorule de sfinţenie, Părinte Ierarhe Teodor. Pentru aceasta roagă-te Domnului pentru noi.

Comentarii Facebook


Știri recente