Sf. Cuv. Antonie sărbătorit la Biserica Domnească de la Curtea Veche

Biserica Domnească de la Curtea Veche își sărbătorește pe 17 ianuarie 2012 cel de-al doilea hram, Sfântul Antonie cel Mare. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a oficiat la această mare sărbătoare Sfânta Liturghie, fiind înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Au venit astăzi mii de credincioși care au dorit să participe la Sfânta Slujbă, dar și pentru a se închina la icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a rostit și un cuvânt de învățătură, după citirea pericopei evanghelice, în care a evidențiat modelul de viețuire a Sfântul Antonie cel Mare, considerat părintele monahismului creștin.

„Sfântul Antonie cel Mare este părintele duhovnicesc al tuturor monahilor și monahiilor. El rămâne în conștiința Bisericii ca un om care deși nu a făcut multe studii, a învățat înțelepciune multă printr-o relație directă cu Dumnezeu prin rugăciune, prin post, prin iubire față de Hristos. Învățătura lui este esențială. Hristos este bogăția vieții noastre și scopul vieții noastre este dobândirea vieții veșnice în Împărăția Preasfintei Treimi”, a spus Preafericirea Sa, după cum ne informează Radio TRINITAS.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mai subliniat faptul că Sfântul Antonie cel Mare era foarte căutat de oameni pentru darurile sale.

„După douăzeci de ani de nevoință Dumnezeu i-a dat Sfântului Antonie cel Mare multe daruri, i-a dat o înțelepciune deosebită încât el cunoștea înțelepciunea din Scripturi și din făpturi printr-o lucrare a lui Dumnezeu care se dă celor care Îl iubesc pe El. Și așa o mulțime de oameni au început să-l caute pentru că avea darul cunoașterii sufletului oamenilor și darul vindecării multor boli. Pentru înțelepciunea și viața lui sfântă tot Egiptul îl căuta cerându-i sfat și chiar din alte părți ale Imperiului Roman. Veneau oameni de toate categoriile să-i ceară sfat, oameni simpli, dar și oameni cu răspundere în societate, oameni bogați cu ranguri înalte. Au simțit că Duhul lui Dumnezeu a lucrat atât de puternic în acest om simplu și rugător încât a devenit părinte sau învățător al tuturor”.

De asemenea, Preafericirea Sa a mai explicat că Sfântul cinstit astăzi a apărat credința în vremuri grele.

„Sfântul Antonie cel Mare era de folos lumii chiar dacă a fugit de lume. El a fugit de lume, dar apoi lumea a fugit după el și l-a căutat. El este părintele duhovnicești al unei mișcări mari care apoi a fost instituționalizată și a devenit o instituție a bisericii, și anume, părintele monahismului sau a vieții călugărești. Sfântul Atanasie cel Mare care la Sinodul din 325 a apărat credința creștină în fața rătăcirii preotului Arie din Alexandria a devenit între timp episcop al Alexandriei și l-a prețuit foarte mult pe părintele său duhovnicesc, Sfântul Antonie cel Mare, încât l-a chemat la Alexandria ca să înfrunte pe cei care se aflau în erezia lui Arie zicând că Hristos este doar o făptură, nu este Făcătorul Cerului și al Pământului. Astfel, Sfântul Antonie cel Mare i-a îndemnat pe toți să păstreze credința strămoșească, credința părinților spunea el și cu smerenie să mărturisească dumnezeirea lui Hristos”.

Totodată, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a menționat și legătura din mănăstire și parohie.

„Noi felicităm astăzi pe toți cei care viețuiesc în mănăstiri sau în schituri sau retrași în locuri mai ascunse, în munți, în păduri, în sihăstrii. Nu mai avem atâția călugări câți erau în timpul Sfântului Antonie cel Mare, mii de călugări, dar cei care au rămas sunt luptători într-o vreme în care pustia s-a mutat din locuri nisipoase și pietroase în sufletele oamenilor, devenind pustie sau pustiiri a sufletelor prin necredință și prin ne-rugăciune, prin gândire fără Dumnezeu și viață fără Dumnezeu. Mănăstirile din cetate sau din orașe ca și cele din apropierea localităților aduc speranță și rugăciune și sunt pentru noi o călăuză. O mulțime de preoți duhovnicești merg împreună cu credincioșii lor la mănăstiri și au văzut că aceasta sporește evlavia parohiei. Deci, nu a existat în ortodoxia sănătoasă o contradicție între parohie și mănăstire. Tinerii care veneau la mănăstire să devină călugări veneau din parohii. Parohia forma tineri botezați, îi forma în evlavie prin părinții duhovnicești, adică preoții de parohie, împreună cu părinții nași ai copiilor și părinții după trup și astfel parohiile au ajutat mănăstirile pentru că din parohii vin tineri și tinere sau oameni mai în vârstă la monahism care sunt candidații la călugărie. În același timp însă mănăstirile se roagă pentru o mulțime de oameni care au probleme, care sunt dezorientați și astfel putem vorbi mai ales la români de o simbioză între mănăstire și parohie, fără să se amestece jurisdicțiile și vocațiile, astfel încât monahismul a devenit foarte popular”.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a conferit ordinul Sactus Stephanus Magnus pentru clerici părintelui paroh Gheorghe Zaharia, iar pentru lăcașul de cult a dăruit ultima ediție a Sfintei Evanghelii, cu icoane color, dar și volumele Proloagele și Catedrala Mântuirii Neamului. Istoria unui ideal.

Părintele Gheorghe Zaharia a mulțumit Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române pentru prezența în această zi. Apoi, a precizat renovările efectuate la sfântul locaș, prezentând totodată și opera social-filantropică a parohiei.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române l-a felicitat pe părintele paroh pentru întreaga activitate.

Sfântul Antonie cel Mare a devenit ocrotitorul bisericii de la Curtea Veche după incendiul din 23 martie 1847 când Biserica Sfântul Anton din apropierea bisericii de la Curtea Veche a ars în întregime. Lăcașul de cult își sărbătorește primul hram la Sărbătoarea Bunei Vestiri.

Comentarii Facebook


Știri recente