Semnal editorial: „De ai primit a fi creștin, sârguiește-te să te faci asemenea cu Dumnezeu!”

Anul 2009 a fost Anul comemorativ-omagial al Sfântului Vasile cel Mare și al celorlalți Sfinți Capadocieni. Această omagiere a fost prilejul apariției a numeroase studii, lucrări, volume de mare amploare (precum Studia Basiliana, I-III, Editura Basilica) care au reamintit importanța covârșitoare a persoanei umane și a teologiei Sfântului Vasile (330-379), scoțând, totodată, în evidență noi aspecte, noi perspective de cercetare a operei și a vieții acestui stâlp al Ortodoxiei.

În ecoul acestei comemorări a marelui capadocian, Editura Doxologia ne oferă un real eveniment editorial: Sfântul Vasile cel Mare – Omilii la Facerea omului. Omilie despre Rai, informează cotidianul ‘Ziarul Lumina’. Spunem eveniment, fiindcă aceste omilii, scrise de Sfântul Vasile cel Mare în 378, în ultimii săi ani de viață, nu au mai fost publicate vreodată în România într-o traducere modernă. Cele trei omilii au fost traduse din limba greacă veche de părintele ieromonah Lavrentie Carp, licențiat în Teologie pastorală al Facultății „Dumitru Stăniloae” din Iași și masterand în Filologie clasică la Facultatea de Litere din cadrul Universității „Al. I. Cuza”.

Un aspect pe care trebuie să îl subliniem este faptul că aceste tâlcuiri văd pentru prima dată lumina tiparului într-o ediție integrală. Unele ediții mult mai vechi conțineau o variantă scurtă a lor, iar traducerea prezenta, din nefericire, lacune și incongruențe care puteau da naștere la interpretări eronate și abuzive. Editura Doxologia ne prezintă varianta lor completă, cea care se găsește în Patrologia Graeca a lui J.-P. Migne (vol. 30, col. 9-71), această variantă din urmă fiind una mult mai bună decât cea inclusă în cealaltă mare colecție de opere patristice, Sources Chrétiennes.

Se știe că Hexaemeronul Sfântului Vasile cel Mare cuprinde nouă omilii la cartea Facerii. Ediția franceză a textului grec consideră cele două omilii despre alcătuirea omului drept Omiliile a zecea și a unsprezecea la Hexaemeron. Împreună cu Omilia despre Rai, ele alcătuiesc un ciclu exegetic despre om, conceput de Sfântul Vasile în continuarea Hexaemeronului. Miezul lor îl constituie problematica: omul – chip al lui Dumnezeu chemat să dobândească asemănarea. Dacă chipul lui Dumnezeu stă în minte, în sufletul nostru și se întipărește și în trup, în forma și în mișcările sale, căutarea virtuții prin lucrare și săvârșirea binelui cu fapta reprezintă calea către asemănarea cu Dumnezeu. Sfântul Vasile cel Mare spune că faptul de a fi după chipul lui Dumnezeu este începătură și rădăcină a binelui, dar asemănarea cu Dumnezeu vine prin lucrare, din ostenelile omului, din petrecerea sa virtuoasă în decursul întregii sale vieți. Sfântul Vasile ne spune el însuși cum ne facem după asemănare: „Prin Evanghelie. Căci ce este creștinismul? Asemănarea cu Dumnezeu după cât este cu putință firii omului. De ai primit a fi creștin, sârguiește-te să te faci asemenea cu Dumnezeu! Îmbracă-te în Hristos! Cum se va îmbrăca cel ce nu este pecetluit? Cum se va îmbrăca cel ce nici botezul nu l-a primit? Căci cel ce n-a primit haina nestricăciunii va sta foarte departe de asemănarea cu Dumnezeu” (I, 21, p. 51).

Să citim aceste omilii ale Sfântului Vasile cu evlavie și cu multă luare-aminte, fiindcă sfinții, ca prieteni ai lui Dumnezeu (In 15, 14), ne dezvăluie ce vrea Dumnezeu să facem cu viața pe care am primit-o. Ei ne explică rațiunea pentru care am fost creați. Să lăsăm deoparte pentru o clipă ce spune lumea că este omul (un produs sau cel mult un animal rațional) și să vedem ce spune Dumnezeu-Omul că este omul pentru care S-a răstignit.

Comentarii Facebook


Știri recente