Seara culturală Eminescu și Iașii la Iași

Poetul Mihai Eminescu a fost omagiat, în urmă cu două zile, la Iași de Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române – filiala Iași. Seara culturală intitulată ‘Eminescu și Iașii’ a fost organizată cu prilejul împlinirii a 162 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, informează Ziarul Lumina, Ediția de Moldova.

Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române (SONFR) – filiala Iași a organizat joi, 12 ianuarie, în sala de festivități a Școlii ‘Varlaam Mitropolitul’ din Iași, o seară culturală dedicată poetului Mihai Eminescu. Evenimentul, intitulat ‘Eminescu și Iașii’, a avut loc cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Delegatul Înalt Preasfinției Sale a fost pr. Iulian Negru, consilier al Sectorului de Misiune, Statistică și Prognoză Pastorală al Arhiepiscopiei Iașilor. Muzeograful Olga Rusu de la Casa ‘Vasile Pogor’ a Muzeului Literaturii Române din Iași a prezentat femeilor din SONFR – filiala Iași un documentar video realizat de Octav Minar în anul 1914 și prezentat la Ateneul Român din București pe 31 ianuarie 1915. Documentarul a cuprins imagini cu Mihai Eminescu, Veronica Micle și Ion Creangă. ‘Pe 15 ianuarie 1850 s-a născut cel care avea să statornicească o dată pentru totdeauna dimensiunea României. Mihai Eminescu a fost botezat la Biserica Uspenia din Botoșani. Neputând atunci să vorbească, el a scris mai târziu o poezie despre Botez: ‘L-a spălatu-l, pieptănatu-l,/ La botez l-a dus pe micul,/ La icoane l-a-nchinatu-l,/ Un diac citi tipicul;/ Când pe el veni botezul/ Îi trecu auzul, văzul,/ Nici că-i pasă lui săracul,/ Că nanașa spune crezul/ Și se leapădă de dracul’. Un citat din 1853 al lui Simion Bărnuțiu, pe când Eminescu avea trei ani, spune următoarele: ‘Când va răsări ăst luceafăr pe cerul Daciei, bătrânii ei vor întineri de bucurie, fetele ei vor corona cu flori pe îngerul care va cuteza a lua vălul străin ce-l întunecă. Feciorii îl vor purta în triumf ca pe un mare erou, care au șters macula străină de prenumele românesc. Poporul îi va eterna memoria cu mormânt de neuitare pe care i-l va înălța în inima sa cea recunoscătoare, ca restauratoriul tinereților limbei sale’. Observăm astfel că Simion Bărnuțiu a fost un vizionar în ceea ce-l privește pe Mihai Eminescu, el scriind aceste rânduri pe când marele poet avea trei ani’, a subliniat muzeograful Olga Rusu.

Placă aniversară la Mănăstirea ‘Sfinții Trei Ierarhi’

În continuare, muzeograful Olga Rusu a expus mai multe citate referitoare la cultul eminescian din Titu Maiorescu, George Călinescu, Ana Blandiana, Perpessicius – Dumitru S. Panaitescu, Ion Pilat, Elena Văcărescu și Alexandru Piru, apoi a amintit de perioada în care marele poet român a lucrat ca bibliotecar al Bibliotecii Centrale Universitare din Iași. ‘În 1875, după ce a venit la Iași, a locuit împreună cu Miron Pompiliu, Vasile Burlă și Samson Botnărescu la Mănăstirea ‘Sfinții Trei Ierarhi’ din Iași. De Mănăstirea ‘Sfinții Trei Ierarhi’ se leagă mai multe evenimente importante pentru Eminescu. În această așezare monahală a funcționat cancelaria pe perioada cât Eminescu a fost revizor școlar. Cu prilejul primului festival dedicat marelui poet român din 7-11 octombrie 1968, prof. univ. dr. Alexandru Husar a amplasat pe zidul Sălii Gotice de la Mănăstirea ‘Sfinții Trei Ierarhi’ o placă care să vorbească despre popasul lui Eminescu de aici’, a spus muzeograful Olga Rusu, care a amintit în continuare celor prezenți casele în care a locuit Mihai Eminescu în Iași, dar și de perioada în care marele poet român a colaborat cu Societatea ‘Junimea’ din Iași. ‘Pe strada 11 iunie din Iași la casa cu numărul 4 a locuit o familie de ardeleni veniți la Iași, Ștefan Emilian și Cornelia. Ștefan Emilian era un arhitect care a făcut planurile mai multor biserici din Iași. Din casa cu numărul 4, în 1887, Eminescu pleacă pentru ultima dată din Iași spre Botoșani, după ce a fost consultat medical’, a afirmat muzeograful Olga Rusu.

Eminescu, ‘un om de o vastă cultură’

Lect. univ. dr. Ionuț Puiu, de la Facultatea de Litere a Universității ‘Al. I. Cuza’ din Iași, a vorbit despre publicistica lui Mihai Eminescu. ‘Mihai Eminescu a fost un ziarist bătăios, temut în epocă, cu un condei înțepător, destul de incomod pentru oamenii politici ai vremii și chiar pentru marile puteri. Eminescu este o conștiință națională, iar obiectivul lui fundamental este poporul român și viitorul acestui neam. Constantin Noica l-a numit pe Eminescu ‘omul deplin al culturii române’, iar Petre Țuțea a spus despre poetul de care ne amintim în aceste zile că este ‘românul absolut’. Consider că publicistica lui Eminescu se desfășoară între acești doi poli. Eminescu a scris trei articole dure în ziarul ‘Federațiunea’ în care vorbea despre supremația noastră ca neam, despre demnitatea noastră, despre nevoia de libertate pe care o avem și despre poziția umilitoare pe care ne-o conferea istoria în momentul prezentului său. Vorbea despre libertate și despre nevoia de a ne afirma personalitatea și de a crede într-o proiecție glorioasă a neamului nostru prin istorie. O privire generală asupra publicisticii lui Eminescu ne oferă posibilitatea să contemplăm un om de o vastă cultură’, remarcat lect. univ. dr. Ionuț Puiu.

Prof. dr. Ion Berghia, președintele Asociației Culturale ‘Pro Basarabia și Bucovina’ – filiala ‘Constantin Stere’ din Iași a vorbit despre modul în care este perceput Eminescu dincolo de Prut. Margareta Vlad, președintele SONFR – filiala Iași, și-a exprimat dorința ca astfel de întâlniri dedicate personalităților Iașului să fie organizate pe parcursul acestui an. ‘Conferința din această seară a stârnit un interes mare în rândul participanților de-a lungul celor două ore. Am fost cu toții cuceriți de ceea ce doamna Olga Rusu ne-a relatat cu referire la viața poetului Mihai Eminescu. Sperăm ca seara aceasta să reprezinte debutul întâlnirilor din acest an organizate de societatea noastră’, a declarat Margareta Vlad.

Două decenii în slujba culturii

Olga Rusu s-a născut pe 26 ianuarie 1940, în localitatea Crivești, comuna Tutova, din județul Vaslui. În prezent este muzeograf la Casa ‘Vasile Pogor’ din cadrul Muzeului Literaturii Române din Iași. Din anul 1990 este președintele Societății Culturale ‘Junimea â90’. După 1990, alături de soțul său, Constantin-Liviu Rusu, s-a implicat în restaurarea casei în care a locuit Costache Negruzzi, aflată în localitatea Hermeziu (fostă Lunca Prut), județul Iași. Astfel a fost înființată Casa Memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu. Din anul 1996 până în prezent a publicat mai multe monografii, albume și bibliografii dedicate Iașului, Moldovei, dar și poeților sau scriitorilor români. În anul 2000 a publicat la Editura ‘Junimea’ din Iași, în colaborare cu soțul său, Constantin-Liviu Rusu, albumul ‘Mihai Eminescu – o monografie în imagini’, care cuprinde 256 pagini și 544 fotografii. În ultimii 17 ani, Olga Rusu a primit nenumărate premii și distincții, iar din anul 2010 este membră a Uniunii Scriitorilor, filiala Iași.

Comentarii Facebook


Știri recente