Se implinesc 101 ani de la nasterea ‘ Teologului Dragostei Crestine’, Parintele Dumitru Staniloae.

La 16 noiembrie 1903 se nastea la Vladeni, judetul Brasov, cel mai mare teolog al Bisericii Ortodoxe Romane.

Numele Parintelui Staniloae este intalnit in mod inevitabil de oricine este interesat de viata teologica a Bisericii Ortodoxe in general sau cea a Bisericii Romane in special. Din cele mai diferite parti ale lumii, tot mai multi teologi accentueaza maretia si importanta Teologiei Parintelui Staniloae, adeseori cu referinta specifica la operele sale capitale, cum ar fi Dogmatica sau Traducerea si notele Filocaliei in limba romana.

In anul 1981, in Introducerea la traducerea franceza a catorva din studiile Parintelui Staniloae despre ‘Rugaciunea lui Iisus si experienta Duhului Sfant’, binecunoscutul teolog si scriitor ortodox Olivier Clement spunea ca: ‘Parintele Staniloae este cu siguranta cel mai mare teolog ortodox contemporan si cu timpul, atunci cand opera sa va fi tradusa in limbile occidentale, va deveni limpede faptul ca aceasta e una din cele mai mari creatii ale gandirii crestine din a doua jumatate a secolului nostru.’.

Inalt Prea Sfintitul Daniel – Mitropolitul Moldovei si Bucovinei a elogiat, in multe randuri, personalitatea Parintelui Profesor Dr. Dumitru Staniloae. Un cuvant aparte a fost tinut insa de Inalt Prea Sfintitul Parinte Mitropolit Daniel al Moldovei si Bucovinei la Congresul International de Teologie care s-a desfasurat la Bucuresti in perioada 9 – 14 noiembrie 2003, avand ca principala tema ‘Teologia ortodoxa si invatamantul teologic universitar’, congres organizat cu prilejul comemorarii a 100 de ani de la nasterea marelui teolog roman: ‘Teologia Parintelui Dumitru Staniloae are o constanta esentiala care ne ajuta sa vedem intregul, concentrat in fiecare parte a Teologiei sale. Aceasta constanta esentiala a gandirii sale este intelegerea Teologiei ca stiinta a mantuirii si a vietii vesnice. Intelegerea Teologiei ca stiinta sau slujire a mantuirii este si motivatia principala a efortului Parintelui Dumitru Staniloae de a reorienta si a reinnoi Teologia Academica Ortodoxa, adesea influentata de scolastica occidentala, eliberandu-o de aceasta prin intensificarea legaturii contemporane cu Teologia Sfintilor Parinti si prin adancirea legaturii Teologiei Dogmatice cu Spiritualitatea Liturgica si Mistico-Ascetica a Bisericii. Deja la inceputul slujirii sale ca dascal de Teologie, in anul 1930, Parintele Dumitru Staniloae remarca faptul ca disciplinele teologice academice sunt disparate si nu au o motivatie spirituala convergenta. Vorbind despre importanta Teologiei Dogmatice ca sinteza si sistematizare a intregii Teologii in scop unitar, precis, Parintele Dumitru Staniloae constata: ‘Lipsa Dogmaticii din formarea teologului face din disciplinele teologice, studii disparate, cu problemele care au pierdut din vedere subordonarea unui scop unitar. Atentia teologului este deviata de la Dumnezeu si actiunea Lui, la filologie, la istorie, la problemele sociologice, etc., privite pentru ele insele. Problema centrala religioasa, legatura sufletului cu Dumnezeu, in care se rezolva toate celelalte probleme, este, daca nu uitata, impinsa pe un plan secundar.’.’

Parintele Dumitru Staniloae a fost preocupat in cercetarea si scrierile sale sa descopere sensurile duhovnicesti ale invataturilor dogmatice pentru a-i ajuta pe oameni sa se mantuiasca si sa dobandeasca viata vesnica.

Despre Teologia Parintelui Dumitru Staniloae, Inalt Prea Sfintitul Daniel – Mitropolitul Moldovei si Bucovinei observa urmatoarele: ‘Daca in prefata ‘Dogmaticii’ lui Andrutzos, traducerea in romaneste din limba greaca in 1930, Parintele Dumitru Staniloae constata cu nemultumire slabirea legaturii dintre Teologie si Spiritualitatea Ortodoxa, in anul 1946, in prefata ‘Filocaliei’ constata ca Spiritualitatea, la randul ei, nu era suficient de orientata si de motivata teologic, nici nu avea reguli clare de progres duhovnicesc. Ori, ‘Filocalia’, pe care el o incepuse atunci sa o traduca din limba greaca in limba romana, reprezinta tocmai aceasta Spiritualitate Ortodoxa adanc motivata teologic si prezentata ca indrumare practica si precisa pe calea dobandirii mantuirii si a sfinteniei. In acest sens, Parintele Dumitru Staniloae observa: ‘Se cauta adeseori, in timpul mai nou, trairea religiei, dar trairea aceasta nu e canalizata spre o tinta, in mod stiintific, pentru a conduce sufletul dupa legi precise, spre o tot mai multa curatie si dragoste, ci este socotita ca o valoare in sine, chiar daca nu duce nicaieri, chiar daca orbecaieste alaturea cu drumul. In conceptia Sfintilor Parinti, trairea isi are valoare numai intrucat este o inaintare cu randuiala spre tinta desavarsirii. Filocalia ne arata cum sa ne umplem sufletul cu substanta densa a trairii religioase precis indrumate, cum este cea ortodoxa. Teologia trebuie sa fie lumina si indrumare pentru mantuire, pentru refacerea si adancirea legaturii omului cu Dumnezeu, ca participare la iubirea vesnica a Sfintei Treimi care se descopera si se comunica noua prin Iisus Hristos.’.’

Parintele Dumitru Staniloae s-a impus in constiinta multor contemporani ca un marturisitor al iubirii divine si al demnitatii umane.

Parintele Dumitru Staniloae era un om care restaura increderea in viata. S-a dedicat intru totul cercetarii, scrierii si invataturii, dar nu a fost doar profesor, ci si preot care iubea Sfanta Liturghie, si era nu doar savant, ci si parinte duhovnicesc.

Legatura dintre Teologie si Rugaciune, atat de des subliniata in opera sa, era evidenta in primul rand in persoana sa. Teologia nu era pentru Parintele Staniloae doar ceea ce studia, ci mai ales ceea ce traia. Pentru totdeauna si pentru toate generatiile care vor veni dupa noi, Parintele Dumitru Staniloae va fi profesorul care ne-a invatat taina apropierii de Dumnezeu.

‘Cand se va zice Filocalie, se va zice Staniloae.’, spunea Inalt Prea Sfintitul Antonie Plamadeala, Mitropolitul Ardealului.

Facultatea de Teologie Ortodoxa din Iasi poarta numele Parintelui Profesor Dumitru Staniloae, parinte considerat cel mai mare teolog al veacului al XX-lea. Parintele Profesor Dr. Ioan-Cristinel Tesu – Seful de Catedra al Facultatii de Teologie Ortodoxa Dumitru Staniloae din Iasi a mentionat faptul ca: ‘Este un lucru deosebit de frumos, atat pentru Teologia Ortodoxa romaneasca, cat si pentru Teologia Crestina occidentala, a recunoaste faptul ca Parintele Profesor Dumitru Staniloae a avut o importanta covarsitoare la dezvoltarea Teologiei contemporane. Intreaga Teologie a Parintelui Staniloae poate fi sintetizata in cateva expresii de o adancime si profunzime inegalabila: o reintoarcere a Teologiei Ortodoxe la duhul Sfintilor Parinti, la duhul patristic, intr-o perioada in care Teologia era orientata mai mult spre scolastica, spre ratiune si spre o teologie discursiva. Totodata, Parintele Staniloae este un teolog experimentat, un teolog al rugaciunii, un teolog al sperantei si al bucuriei crestine, asa cum se poate observa din adancile sale lucrari. La un moment dat Parintele Profesor Dumitru Staniloae afirma ca s-ar bucura sa stie, sa vada, sa afle ca Teologia sa atat de adanca a fecundat si gandurile sau cugetarea altor teologi. Asadar, consideram ca este o chemare sau o vocatie pentru Biserica Ortodoxa Romana, pentru Teologia Ortodoxa contemporana si, in mod deosebit, pentru Facultatea de Teologie Ortodoxa din Iasi, care-i poarta numele, redescoperirea adancilor sensuri si semnificatii ale acestei Teologii a bucuriei, a sperantei si a rugaciunii a marelui teolog ortodox roman.’

Biografia Parintelui Dumitru Staniloae

Parintele Dumitru Staniloae s-a nascut la data de 16 noiembrie 1903 in localitatea Vladeni, judetul Brasov fiind ultimul din cei cinci copii ai lui Irimie si Reveca. Si-a inceput studiile urmand Scoala Primara Confesionala de sase clase din satul natal intre anii 1910-1916, bucurandu-se de aprecierea tuturor dascalilor sai.

Urmeaza cursurile Liceului Andrei Saguna din Brasov, din anul 1917, apoi, primeste o bursa in cadrul Universitatii din Cernauti. Dezamagit de manualele si metodele scolastice, paraseste Universitatea dupa un an.

Urmeaza cursurile Facultatii de Litere din cadrul Universitatii din Bucuresti. Sustine la Cernauti teza de doctorat ‘Viata si opera Patriarhului Dosoftei al Ierusalimului si legaturile lui cu Tarile Romanesti’. Centrul Mitropolitan din Sibiu ii ofera o bursa pentru Bizantinologie si Dogmatica. Pleaca la Munchen, urmand cursurile profesorului August Heisenberg, tatal celebrului fizician.

Pleaca la Berlin si Paris in anul 1929 pentru studii si documentare asupra operei originale al lui Grigorie Palama.

La intoarcerea in tara este incadrat profesor.

Pleaca la Constantinopol in anul 1930 pentru a cerceta si copia opera teologica a Sfantului Grigorie Palama.

In data 4 octombrie se casatoreste cu Maria. La 25 septembrie 1932 este hirotonit preot. La 1 ianuarie 1934 este numit director al ziarului ‘Telegraful Roman’, functie indeplinita pana in 1945.

A publicat, la Sibiu, in 1938, volumul Viata si invatatura Sfantului Grigore Palama, cu trei tratate traduse din greceste. In acest studiu Parintele Staniloae se dovedeste un adevar savant, care cerceteaza teologia palamita si descopera ca numai traditia patristica poate da raspunsul la problemele epocii si umanitatii moderne.

Prin studiile asupra Sfantului Grigore Palama, tanarul nostru teolog incepe sa se orienteze catre Filocalie, care pune un accent deosebit, pe idealul nepatimirii sau al unirii cu Dumnezeu. Dintr-o astfel de orientare apare si opera binecunoscuta a marelui nostru teolog: Iisus Hristos, Restaurarea omului. In aceasta lucrare descoperim, pe de o parte, numele unor teologi si filosofi occidentali ai vremii (Gogarten, Buber, Jaspers, heidegger, Barth, Brunner, Blathasar, Guardini, Svelktov, Bulkgakov), pe de alta parte, se simte influenta marilor Parinti ai Bisericii, ca Sfantul Atanasie cel Mare, Sfantul Chiril al Alexandriei, Sfantul Grigore al Nyssei, Sfantul Maxim Marturisitorul si multi altii. Aceasta puternica prezenta a gandirii patristice in opera sa teologica, il vor face pe Parintele Staniloae sa impleteasca mai tarziu dimensiunea verticala a comuniunii cu cea orizontala, punand astfel in evidenta caracterul sobornicesc al Bisericii. Il cunoaste si leaga o stransa prietenie cu Nichifor Crainic.

In iunie 1936 este numit rector al Academiei Teologice Ortodoxe din Sibiu, functie indeplinita pana in 1946. In anul 1946 i se cere sa renunte la rectoratul Academiei Teologice de catre Mitropolitul Nicolae Balan impotriva vointei acestuia, la cererea lui Petru Groza; ramane profesor in continuare pana in 1947. Este transferat prin’ chemare’ la Facultatea de Teologie a Universitatii din Bucuresti, iar in anul 1947 la catedra de Ascetica si Mistica.

Odata cu instaurarea regimului comunist in Romania, Parintele Staniloae a avut de suferit. A pierdut toate functiile pe care le-a detinut si a trebuit sa se mute la Bucuresti, unde a functionat ca profesor de Teologie Dogmatica la Institutul Teologic din Capitala. Din cauza adeziunii sale la grupul ‘Rugul aprins’, Parintele Staniloae a fost condamnat de regimul comunist, in 1958, la zece ani de inchisoare, ca delicevent politic. A fost amnestiat in 1963, datorita unor schimbari intervenite in orientarea regimului din acea vreme.

In anul 1971 merge la Vatican ca membru al delegatiei Bisericii Ortodoxe Romane. Este declarat ‘Doctor Honoris Causa’ al Universitatii din Salonic in anul 1976. I se confera premiul ‘Dr. Leopold Lucas’al Facultatii de Teologie din Tubingen 1981. Este numit ‘Doctor Honoris Causa’ al Institutului Ortodox Saint Serge din Paris. Este premiat la Londra cu distinctia onorifica ‘Sfantul Augustin din Canterbury’, pentru merite teologice si crestinesti in 1981. I se decerna titlul ‘Doctor Honoris Causa ‘ al Facultatii de Teologie din Bucuresti, in anul 1982. Devine membru titular al Academiei Romane in anul 1991. Este numit ‘Doctor Honoris Causa’ al Facultatii de Teologie din Atena. I se confera titlul de ‘Doctor Honoris Causa’ al Universitatii din Bucuresti in anul 1992.

‘Teologul dragostei crestine’ a trecut la cele vesnice in ziua de 5 octombrie 1993.

Comentarii Facebook


Știri recente