Sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul în Mitropolia Olteniei

În ziua de prăznuire a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, trei așezăminte monahale de tradiție din Mitropolia Olteniei și-au serbat hramul. Au fost oficiate Sfinte Liturghii arhierești la Mănăstirea Cămărășasca, în județul Gorj, la Schitul Troianu, în Vâlcea, și la Mănăstirea Topolnița, în Mehedinți, după cum ne informează Ziarul Lumina.

În Arhiepiscopia Craiovei, Mănăstirea Cămărășasca, din Protoieria Târgu-Cărbunești, județul Gorj, și-a serbat hramul miercuri, 29 august. Cu acest prilej, câteva sute de credincioși au participat la Sfânta Liturghie oficiată de Înalt Preasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un numeros sobor de preoți și diaconi.

‘În jertfa sa, el nu disprețuiește lumea, ci dorește să o facă mai bună’

La finalul slujbei, IPS Irineu a vorbit credincioșilor despre viața curată și plină de har a Sfântului Ioan Botezătorul, cel care ‘s-a învrednicit să dezlege cureaua încălțămintelor Mântuitorului Hristos’. Înalt Preasfinția Sa a arătat în acest sens că ‘cel mai mare dintre proorocii Vechiului Testament’ a rămas în Biserica noastră ca exemplu de credință și jertfelnicie în slujirea Adevărului. ‘Învățătura Sfântului Ioan Botezătorul este cutremurătoare. Cuvântul său nivelează totul. Prin ceea ce spune, el pregătește Împărăția lui Dumnezeu, care nu este din lumea aceasta. De aceea, atunci când vorbește, inimile se deschid, oamenii înțeleg, se pocăiesc, se îndreaptă, se spală de păcate, căci gura sa spune ‘eu vă bozez cu apă, dar Cel Care vine după mine vă va boteza cu Duh Sfânt și cu foc”, a spus IPS Irineu. Tot în acest sens, Mitropolitul Olteniei a arătat și dimensiunea martirică a vieții Sfântului Ioan Botezătorul care, înfierând păcatul desfrânării, a primit cununa muceniciei și Împărăția cerurilor. ‘Prin Sfântul Ioan Botezătorul luăm act de o jertfă cu totul aparte, o jertfă a propriei ființe, o jertfă personală, o jertfă martirică. Putem spune chiar că el deschide șirul lung al mucenicilor care s-au jertfit pentru Împărăția cerurilor. În jertfa sa, el nu disprețuiește lumea, ci dorește să o facă mai bună. Vrea să ne arate că dincolo de nedreptățile acestei existențe se află fericirea cea veșnică a Împărăției lui Dumnezeu’, a conchis IPS Mitropolit Irineu.

După cuvântul de învățătură, IPS Irineu, preoții și diaconii slujitori au oficiat parastasul pentru ctitorii, ostenitorii și binefăcătorii cinstitului așezământ monahal care s-au mutat la viața veșnică. Răspunsurile la strană au fost date de membrii Grupului Psaltic al Catedralei ‘Sfântul Mare Mucenic Dimitrie’ din Craiova. La final, toți cei prezenți au luat parte la tradiționala agapă frățească.

Hramul Schitului vâlcean Troianu

Schitul Troianu din municipiul Râmnicu Vâlcea a trăit o intensă bucurie duhovnicească, prin cinstirea adusă ocrotitorului său. Evenimentul a fost întregit de prezența Înalt Preasfințitului Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, care a oficiat Sfânta Liturghie arhierească înconjurat de un sobor de peste 20 de preoți și diaconi.

Sărbătoarea a început în seara zilei de 28 august cu Privegherea, Vecernia cu Litie și Utrenia, la care a participat și chiriarhul locului. A doua zi, programul liturgic a continuat cu Acatistul ‘Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul’ și cu Sfânta Liturghie. După citirea Sfintei Evanghelii, IPS Gherasim a ținut un cuvânt de învățătură în care a elogiat viața, activitatea și moartea martirică a celui mai mare prooroc, ce face trecerea de la Vechiul la Noul Testament, Sfântul Ioan Botezătorul – Înaintemergătorul Domnului nostru Iisus Hristos. La final, Arhiepiscopul Râmnicului a apreciat activitatea arhimandritului Sava Pleșa, starețul schitului vâlcean, care, într-o perioadă scurtă de timp, a construit o nouă biserică pentru complexul monahal de la Troianu, astăzi la stadiul de pictură.

Răspunsurile la strană au fost oferite de Corala ‘Sfântul Antim Ivireanul’ a Arhiepiscopiei Râmnicului, condusă de dirijorul Marian Cristinel Stroe.

La acest eveniment au mai fost prezenți oficialități locale, preoți, monahi și monahii de la mănăstirile vâlcene și sute de credincioși din eparhie, dar și din țară.

Așezământ monahal de secol XVIII

Biserica cu hramul ‘Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul’, datând din secolul al XVIII-lea, și casa stăreției au fost refăcute de Hrisant Penetis (Hurezeanul), egumenul Mănăstirii Hurezi, între anii 1840 și 1842, ca metoc al Mănăstirii Hurezi, pe un teren al acestuia, învecinat cu proprietatea Mănăstirii Bistrița. Întregul teren din zonă, cu mult mai mare decât cel pe care se află complexul monahal de astăzi, a aparținut celor două mănăstiri vâlcene. În vara și toamna anului 1848, cu asentimentul autorităților eclesiastice, aici s-a aflat comandamentul militar al armatei de panduri și voluntari condusă de generalul Gheorghe Magheru.

La secularizarea averilor mănăstirești, Schitul Troianu a fost trecut în proprietatea statului, devenind metoc al Mănăstirii Hurezi. Ulterior, din martie 1949 a intrat în stăpânirea regimului comunist.

Până în anul 1972, biserica, turnul-clopotniță, casa stăreției și terenul aferent au aparținut de IAS Rm. Vâlcea. Casa stăreției fusese transformată în depozit, foișorul și pridvorul dărâmate, iar biserica devenise grajd pentru vite. Între anii 1972 și 1975, întregul complex de clădiri a fost restaurat. Din 18 octombrie 1973, monumentul istoric a fost transferat în administrarea Muzeului Județean Vâlcea, fiind numit la acea vreme ‘Casa Magheru’. După restaurare, aici a fost amenajat Muzeul ‘General Gheorghe Magheru’.

După anul 2002, mănăstirea a fost restaurată cu binecuvântarea Preasfințitului Gherasim, astăzi Arhiepiscopul Râmnicului, și purtarea de grijă a părintelui stareț arhim. Sava Pleșa. Pe 15 iulie 2008, la inițiativa arhim. Sava Pleșa, IPS Gherasim a pus piatra de temelie a noii biserici cu hramul ‘Izvorul Tămăduirii’. Astăzi, construcția noii biserici este finalizată, în prezent desfășurându-se lucrările de pictură în interior și exterior.

Mănăstirea Topolnița, în haină de praznic

Și în Mehedinți, una dintre cele mai vechi vetre monahale, Mănăstirea Topolnița, și-a serbat hramul. La acest vechi așezământ monahal, ctitorie a Sfântului Nicodim cel Sfințit de la Tismana, sărbătoarea a început încă de marți seara, cu săvârșirea slujbei Privegherii de arhim. Pavel Nicolăescu, starețul mănăstirii, și slujitorii sfântului așezământ. Miercuri, 29 august, în ziua praznicului, credincioșii au sosit la mănăstire încă de dimineață, pentru a participa la Sfânta Liturghie ce a fost săvârșită la altarul de vară de către Preasfințitul Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei. La finalul Sfintei Liturghii a fost citită rugăciunea de binecuvântare a prinoaselor aduse pentru ctitorii și binefăcătorii sfântului lăcaș de închinare adormiți întru Domnul.

Mănăstirea Topolnița este un sfânt așezământ monahal de călugări cu viață de obște. Se află pe teritoriul comunei Izvoru Bârzii, din județul Mehedinți. După tradiție, prima biserică a fost zidită aici de Sfântul Nicodim, în secolul al XIV-lea. După secularizare (1863), schitul a fost părăsit și reînființat în 1930. În anul 1932, Comisia monumentelor istorice a făcut reparații parțiale și s-au reconstruit trei chilii. Mai târziu s-au executat reparații și restaurări, prin grija vrednicului de pomenire mitropolit Nestor Vornicescu al Olteniei. În ultimii ani s-au construit un corp de chilii și un dig pentru prevenirea inundațiilor. La data de 21 mai 1993 s-a sfințit biserica de lemn a mănăstirii, ce poartă hramul ,,Sfinții Împărați Constantin și Elena’.

Comentarii Facebook


Știri recente