Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva la Iași

Preafericitul Părinte Daniel, Arhiepiscopul Bucureștilor, Mitropolitul Munteniei și Dobrogei, Locțiitor al tronului Cezareei Capadociei și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a oficiat, în ziua cinstirii Sf. Cuvioase Parascheva, la 14 octombrie 2012 Sfânta Liturghie la hramul Catedralei Mitropolitane din Iași împreună cu Preafericitul Părinte Hristofor, Arhiepiscop de Praga și Mitropolit al ținuturilor Cehiei și Slovaciei, fiind înconjurați de un sobor de ierarhi, preoți și diaconi.

Dintre ierarhii slujitori, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au făcut parte: Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Epifanie, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, Înaltpreasfințitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfințitul Corneliu, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, Preasfințitul Sebastian, Episcopul Slatinei si Romanaților, Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfințitul Calinic Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Preasfințitul Emilian Lovișteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.

De asemenea, la hramul Catedralei Mitropolitane din Iași au slujit mai mulți ierarhi străini după cum urmează: Înaltpreasfințitul Antonie, Arhiepiscop de Borispil, Preasfințitul Paisie, Episcop de Gorlice, Vicar al Arhiepiscopiei de Przemysl și Nowy Szacz, Preasfințitul Longhin (Jar), Episcop de Bănceni, Vicar al Eparhiei Cernăuților.

După citirea pericopei evanghelice a Duminicii a XXI-a după Rusalii Preafericitul Părinte Patriarh a ținut un cuvânt de învățătură în care a tâlcuit înțelesurile ce reies din textul evanghelic. Patriarhul României a evidențiat faptul că semințele din pildă, după cum a arătat Mântuitorul Hristos, sunt patru categorii de oameni care primesc cuvântul lui Dumnezeu, dar care îl fac sau nu-l fac roditor deplin după cum sufletul lor primește cuvântul lui Dumnezeu, după atitudinea lor spirituală și după felul relației lor cu Dumnezeu Semănătorul.

Duhul care face pe om să uite repede cuvântul lui Dumnezeu sau să-l neglijeze este duhul cel viclean care păcălește pe om adesea ca să nu fie roditor în viață duhovnicească

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, vorbind despre prima categorie de oameni reprezentată de semințele din pildă care au căzut pe cale sau pe drum, a arătat că aceștia sunt cei are au ascultat cuvântul lui Dumnezeu, dar care prin ispita diavolului au uitat învățătura evanghelică și devin neroditori din punct de vedere duhovnicesc.

‘Prima categorie de oameni sunt cei simbolizați de semințele care cad pe cale sau pe drum. În pildă Mântuitorul spune că păsările cerului au luat aceste semințe sau au fost călcate în picioare. În tâlcuirea pildei însă Mântuitorul nu mai vorbește despre păsările cerului, ci despre diavoli. Duhurile rele vin și iau repede cuvântul lui Dumnezeu din memoria celor care au ascultat. Duhul care face pe om să uite repede cuvântul lui Dumnezeu sau să-l neglijeze este duhul cel viclean care păcălește pe om adesea ca să nu fie roditor în viața duhovnicească. De fapt, Sfântul Apostol ne arată în Epistola sa către Efeseni, capitolul al VI-lea, versetul 10 că lupta noastră nu este luptă cu trupul și cu sângele, ci cu duhurile cele rele din văzduhuri. Deci, este vorba aici de o luptă duhovnicească dincolo de psihicul și de comportamentul nostru fizic. Această ispită a deturnării omului de la cuvântul lui Dumnezeu îl face neroditor din punct de vedere duhovnicesc. Călcarea în picioare însă a semințelor de către călători poate însemna și calea largă a vieții, obișnuința oamenilor cu obiceiurile cele rele, cu un comportament păcătos și astfel calea cea largă pe care merg oamenii și calcă în picioare semințele semănate înseamnă insensibilitatea față de valorile sfinte și sensurile duhovnicești ale vieții’, a precizat Patriarhul României.

Credința celor care sunt asemănați cu locul pietros este o credință spontană, dar nestatornică

„A doua categorie de oameni, spune Mântuitorul Iisus Hristos, este reprezentată de semințele care cad pe un sol sau pe pământ pietros. Aceștia sunt cei care ascultă cu bucurie cuvântul lui Dumnezeu, dar în vreme de ispită, zice Mântuitorul Iisus Hristos, se leapădă, uită cuvântul și nu-i mai văd eficiența sa în viață. În vreme de ispită înseamnă ispite ale plăcerilor, dar și ispite ale încercărilor dureroase. În vreme de ispită înseamnă în vreme de încercare. Sunt o mulțime de oameni care au fost evlavioși în tinerețe pentru că au moștenit de la părinți credința. Mai târziu însă li s-a părut că rugăciunea, mersul la biserică nu este un câștig, nu este ceva eficient imediat, nu aduce un folos material imediat. De asemenea, ispita poate însemna că unii oameni sunt credincioși atât cât le merge bine în viață. Cât sunt sănătoși, bogați, bine văzuți, dar în vreme de încercare, de umilire, de prigoană a Bisericii din partea celor care urăsc Biserica se leapădă de credință, se fac că nu mai sunt credincioși, adică nu mai aduc un rod duhovnicesc în viața lor. Credința celor care sunt asemănați cu locul pietros este o credință spontană, dar nestatornică. Este o credință până la o vreme, dar nu orice vreme, ci până la capăt, până la sfârșitul vieții”, a mai spus Părintele Patriarh referitor la a doua categorie de oameni prezentată în pildă.

Povara bogățiilor este o altă cauză care duce la înăbușirea sau la nerodirea cuvântului lui Dumnezeu în viața omului

Oamenii care umblă sub povara grijilor vieții, bogățiilor vieții și plăcerilor vieții sunt cei reprezentați de semințele căzute între spini, a evidențiat Patriarhul României.

„O altă categorie de oameni este aceea a celor pe care Evanghelia îi compară cu semințele căzute între spini. Ele au căzut împreună cu spinii, dar s-au sufocat, adică s-au înăbușit și Mântuitorul spune din ce cauză în viața omului nu se dezvoltă o rodire a cuvântului lui Dumnezeu, nu se trece de la cuvântul ascultat la cuvântul aplicat, de la cuvântul bun la fapta cea bună. Aceștia sunt oamenii care umblă sub povara grijilor vieții, bogățiilor vieții și plăcerilor vieții. Povara grijilor înseamnă grija pentru multe lucruri trecătoare, pentru hrană, îmbrăcăminte în mod exagerat, grija pentru cele trupești care înăbușă grija pentru mântuirea sufletului. Foarte adesea oamenii sunt plini de griji în mod justificat sau nejustificat. În mod exagerat grija devine o povară chiar dacă trebuie să ne îngrijim de hrană și de îmbrăcăminte. Însă când grija pentru hrană și îmbrăcăminte și o viață decentă devine o obsesie, o înrobire atunci ea înăbușă în om viața spirituală sau relația, legătura omului cu Dumnezeu. Așa omul este preocupat de lucrurile trecătoare atât de mult încât nu mai găsește timp de rugăciune, nu se mai duce duminica la biserică pentru că este preocupat de grija unei hrane mai deosebite, unei perioade de timp mai relaxată și așa povara grijilor devine o piedică în apropierea noastră de Dumnezeu. Povara bogățiilor, spune Mântuitorul, este o altă cauză care duce la înăbușirea sau la nerodirea cuvântului lui Dumnezeu în viața omului. Bogățiile materiale se adună în jurul nostru adesea în mod pătimaș. Atât de mult devine o povară grija, lăcomia de avere încât omul nu mai adună bogății înlăuntrul lui, ci numai în jurul lui. Bogățiile din suflet înseamnă în primul rând credința, iubirea milostivă față de semeni, înseamnă luminarea sufletului prin rugăciune, luminarea vieții prin faptele bune. Acestea sunt comori pe care le adunăm în suflet și le luăm cu noi în Împărăția lui Dumnezeu. Nu bunătățile din jurul nostru le luăm cu noi în viața veșnică, ci bunătatea din sufletul nostru care s-a adunat prin pocăință, prin credință, prin rugăciune și prin fapte bune. Plăcerile vieții de asemenea devin o povară a vieții atunci când devine un scop în sine, când distracțiile, când petrecerile multe și lungi ne preocupă atât de mult încât nu mai avem timp pentru viața spirituală atunci ele nu mai sunt o binecuvântare și sunt o povară”, a mai spus Părintele Patriarh.

Semințele căzute pe pământul bun sunt oamenii cu inimă curată și bună care fac roditor cuvântul lui Dumnezeu întru răbdare

„Evanghelia ne arată că a patra categorie de oameni care reprezintă semințele căzute pe pământul bun sunt oamenii cu inimă curată și bună care fac roditor cuvântul lui Dumnezeu întru răbdare. Inima curată înseamnă inima sinceră, nu vicleană, nu dedublată, ci inima bună înseamnă inima milostivă, sensibilă la suferința și nevoile altora. Aceștia sunt oamenii răbdători, statornici în credință, rugători și milostivi. Pe aceștia îi fericește Mântuitorul Iisus Hristos, omul cu inimă curată și bună, omul sincer și milostiv”, a spus Preafericirea Sa referitor la oamenii care au primit cuvântul lui Dumnezeu și l-au făcut roditor.

Sfânta Cuvioasă Parascheva și Sfântul Teofil cel nebun pentru Hristos sunt pilde de oameni care au avut inimă curată și suflet bun

Făcând referire la învățătura Evangheliei Preafericirea Sa a arătat că sfinții sunt în primul rând oamenii cu inimă curată care s-au curățit prin pocăință. De asemenea, Patriarhul României a vorbit despre Sfânta Parascheva evidențiind faptul că ea a răspuns chemării lui Dumnezeu și a făcut roditor în sufletul și viața ei cuvântul Evangheliei, de aceea curăția sufletului și a vieții ei și bunătatea ei o fac mult milostivă și mult folositoare.

„Oamenii cu inimă curată care s-au curățit prin pocăință sunt în primul rând sfinții, Sfânta Cuvioasă Parascheva și Sfântul Teofil cel nebun pentru Hristos ale căror moaște se află aici sunt pilde de oameni care au avut inimă curată și suflet bun. Sfânta Parascheva din tinerețe a dorit viață duhovnicească. A trecut la Domnul la vârsta de aproape 25 de ani, a trăit în secolul al XI-lea. A răspuns chemării lui Dumnezeu și a făcut roditor în sufletul și viața ei cuvântul Evangheliei, de aceea curăția sufletului și a vieții ei și bunătatea ei o fac mult milostivă și mult folositoare, cum o pomenim în toate rugăciunile și cântările adresate ei: Bucură-te Sf. Paraschevo mult folositoare. Deci, pentru că a devenit totalmente transparent duhovnicește, deschisă cu sufletul în ascultarea cuvântului lui Dumnezeu și prin rugăciune și fapte bune a arătat cuvântul roditor în viața ei sfântă ea a devenit rugătoare pentru mulți, ajutătoare celor care strigă după ajutor”, a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

Fidelitatea sau statornicia în credință, în iubire față de Dumnezeu și față de semeni sunt semnele rodirii cuvântului lui Dumnezeu în viața oamenilor

În finalul cuvântului Său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre importanța statorniciei în credință și a îndemnat la rugăciune adresată Mântuitorului Hristos ca să transforme sufletul nostru, inima noastră în pământul cel bun și roditor.

„Deci, vedem că pilda Mântuitorului din Evanghelia de astăzi se împlinește în mod deosebit în oamenii care L-au iubit pe Dumnezeu și în vreme de binefacere și în vreme de încercare și în vreme de pace și în vreme de persecuție și în bogăție și în sărăcie; și când erau sănătoși și când erau bolnavi sfinții au rămas statornici; fidelitatea sau statornicia în credință, în iubire față de Dumnezeu și față de semeni sunt semnele rodirii cuvântului lui Dumnezeu în viața oamenilor, sunt semnele prezenței lui Hristos Cel Curat, Sfânt și Milostiv în viața oamenilor. Să ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos să transforme sufletul nostru, inima noastră în pământul cel bun și roditor. Să ne ajute să ne curățim conștiința, gândirea, simțirea și să fim milostivi, mai ales astăzi când este multă suferință în lume, multă sărăcie, multe boli, multă ispită, să cerem ajutorul Lui Dumnezeu și ajutorul sfinților săi ca să fim semințe roditoare spre slava Preasfintei Treimi și spre bucuria Bisericii și a oamenilor”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La finalul sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Hristofor, Arhiepiscop de Praga și Mitropolit al ținuturilor Cehiei și Slovaciei a mulțumit Patriarhului României pentru invitația de a participa la această sărbătoare, dar și ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei pentru găzduire și pentru posibilitatea de a fi prezent în eparhia pe care o cârmuiește. De asemenea, ca semn al recunoștinței, Preafericitul Părinte Hristofor a oferit daruri.

„Am o mare onoare să fiu invitat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și al Sfântului Sinod. Mă aflu pentru prima dată aici în calitate oficială și am avut bucuria de a călători la București și de a fi primit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. (†¦) Pot să spun înaintea dumneavoastră Slavă Domnului că suntem ortodocși în această lume care de cele mai multe ori este departe de credința în Dumnezeu. Îl admir pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și împreună cu dânsul pe ÎPS Teofan și pe dumneavoastră de asemenea că sunteți ortodocși și țineți credința Bisericii mame”, a spus Arhiepiscopul de Praga și Mitropolit al ținuturilor Cehiei și Slovaciei.

În continuare a fost transmis mesajul Înaltpreasfințitului părinte Vladimir Mitropolitul Kievului și al întregii Ucraine, Întâistătătorul Bisericii din Ucraina. Pe lângă dăruirile de bineadresate Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, Mitropolitul Kievului a urat, în mesajul său,tuturor oaspeților sărbătorii de la Iași îmbogățire duhovnicească în căutarea modalităților concrete ale desăvârșirii creștine.

„Sărbătoarea de astăzi este o puternică mărturie a unității ortodoxiei universale. Reprezentanții mai multor biserici ortodoxe locale s-au adunat la Iași ca împreună să săvârșească Sfânta și Dumnezeiască Liturghie și să se împărtășească dintr-un potir cu Trupul și Sângele Mântuitorului. În unitatea dimprejurul Sfântului Prestol dispar toate greutățile acestei lumi, iar această unitate pe care ne-o dă singur Mântuitorul lumii este cel mai scump dar. (†¦) deci unitatea noastră trebuie să fie principală mărturie către Hristos căci această unitate cu Hristos și întru Hristos noi trebuie să aducem întreaga lume”, se mai precizează în mesajul Înaltpreasfințitului Părinte Vladimir Mitropolitul Kievului și al întregii Ucraine.

Apoi, delegația din Ucraina a dăruit Patriarhului României, din partea poporului ortodox ucrainean o icoană cu chipul sfântului Cuvios Agapit Doctorul și un fragment din Sfintele sale moaște.

„Fie ca prin rugăciunile Sfântului Agapit Doctorul Dumnezeu să vă trimită multă sănătate și bucurie”, a spus Înaltpreasfințitul Antonie, Arhiepiscop de Borispil.

De asemenea, Mitropolitului Moldovei și Bucovinei i-a fost dăruită o icoană cu chipul Maicii Domnului Pecerska.

Apoi, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a mulțumit lui Dumnezeu pentru toate darurile revărsate. De asemenea, a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru vizita în Mitropolia Moldovei și Bucovinei pe care a păstorit-o vreme de aproape două decenii, dar și pentru binecuvântarea de a-l avea alături pe Preafericitul Părinte Hristofor, Mitropolitul Primat al Cehiei și Slovaciei. A adresat mulțumiri și Înaltpreasfințitului Antonie Boripil, rectorul Academiei teologice din Kiev și purtătorul Sfintelor Moaște ale Sfântului Teofil cel nebun pentru Hristos, Ierarhilor din Polonia și Cernăuți, Înaltpreasfințiților și Preasfințiților Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române care au participat la această mare sărbătoare și autorităților locale care au ajutat la buna desfășurare a hramului.

Totodată, Înaltpreasfinția Sa i-a dăruit Patriarhului României o icoană cu Mântuitorul Iisus Hristos înconjurat de Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul. Aceeași icoană a oferit și Mitropolitului Primat al Cehiei și Slovaciei. Înaltpreasfințitului Antonie, pe lângă icoana Deisis, i-a dăruit și o icoană cu Sfântul Petru Movilă.

De asemenea, Patriarhul României a dăruit pentru Catedrala Mitropolitană din Iași o cruce de binecuvântare, dar și mai multe cărți de cult.

La final Preafericirea Sa a dat citire, potrivit tradiției, ultimului icos din acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva și rugăciunii de binecuvântare cerând ca Sfânta Parascheva să mijlocească înaintea tronului Preasfintei Treimi pentru noi și pentru toți cei care din binecuvântate pricini nu au putut fi aici dar care au o evlavie deosebită față de Sf. Parascheva.

Anul acesta, pelerinii care se închină la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva se închină și la moaștele Sfântului Cuvios Teofil, cel nebun pentru Hristos, aduse de la Mănăstirea Kitaev (Ucraina), de către Înaltpreasfințitul Părinte Antonie, Arhiepiscop de Borispil și rector al Academiei Teologice din Kiev.

Comentarii Facebook


Știri recente