Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei la Patriarhie

Biserica Ortodoxă sărbătorește astăzi, 30 noiembrie 2012, pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României. Ziua de 30 noiembrie a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează prin Legea nr. 147 din 23 iulie 2012, adoptată de Senatul României în 23 noiembrie 2011 și de Camera Deputaților în 26 iunie 2012, iar apoi promulgată prin Decretul nr. 517/20 iulie 2012 al președintelui României.

La Catedrala Patriarhală din București, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României. Alături de Preafericirea Sa s-a aflat și Preasfințitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, precum și un sobor de preoți și diaconi.

În cuvântul de învățătură rostit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre momentul în care Sfântul Apostol Andrei a fost chemat de către Mântuitorul Iisus Hristos la împlinirea lucrării sfinte de propovăduire a Evangheliei mântuirii.

Lucrarea de propovăduire a Evangheliei mântuirii este o lucrare sfântă la care Dumnezeu cheamă oamenii după a Sa bunăvoință fără ca ei să știe dinainte

„Sfântul Andrei cel Întâi chemat se numește cel Întâi chemat pentru că a fost cel dintâi chemat de Mântuitorul Iisus Hristos la apostolie, la lucrarea de propovăduire a Evangheliei mântuirii și această lucrare sfântă este o lucrare la care Dumnezeu cheamă oamenii după a Sa bunăvoință fără ca ei să știe dinainte. În mod spontan Mântuitorul Iisus Hristos privind în sufletul omului, cunoscând pe fiecare, își alege ucenicii. Mai întâi, Sfântul Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. După ce Sfântul Ioan Botezătorul l-a botezat în râul Iordan pe Mântuitorul Iisus Hristos, la puțin timp, când a trecut Iisus prin fața lui, a zis Sfântul Ioan Botezătorul către Andrei, ucenicul său: Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii. Sfântul Andrei auzind aceste cuvinte și-a dat seama că Iisus este Cel pe care îl așteaptă poporul de secole ca Mântuitor. Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii este Cel ce se va jertfi pentru păcatele lumii, ca și mielul de Paște care prefigura Taina Jertfei lui Hristos. Astfel, a mers după Iisus și L-a întrebat: Unde locuiești? și i-a arătat. După aceea Andrei l-a adus la Iisus pe fratele său după trup Petru și atunci când l-a adus i-a spus: Am găsit pe Mesia!. În momentul în care l-a văzut pe Simon, fratele lui Andrei, Mântuitorul Iisus Hristos i-a zis: Acum nu te mai numești Simon, fiul lui Iona, ci Chefa, care se traduce Petru. Prin aceasta Mântuitorul i-a dat profetic un nume Sfântului Petru pentru că avea să îl mărturisească, să arate care este piatra credinței adevărate și anume credința în dumnezeirea lui Iisus Hristos, adică Iisus din Nazaret nu este un simplu om, ci este Dumnezeu care S-a făcut Om din iubire pentru oameni și pentru mântuirea lor”, a arătat Preafericirea Sa.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a dezvăluit și viața Sfântului Apostol Andrei: „Sfântul Apostol Andrei era frate cu Petru, tatăl lor se numea Iona, erau pescari și erau dintr-un orășel numit Betsaida. Mântuitorul Iisus Hristos le-a schimbat viața deodată când i-a chemat la o lucrare la care ei nu se așteptau și nici nu o înțelegeau la început. După Răstignirea și Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, după Înălțarea Sa la Cer și după pogorârea Sfântului Duh la Cincizecime, Apostolii au împărțit aria de predicare a Evangheliei Împărăției Cerurilor, a credinței în Iisus Hristos Mântuitorul lumii, astfel încât Sfântul Apostol Andrei a predicat Evanghelia mântuirii în Bitinia în Pont, în Sciția Mare în Sudul Ucrainei de azi, în Sciția Mică în Dobrogea de azi. În Dobrogea a predicat Evanghelia strămoșilor noștri geto-daci, romanilor și grecilor, pentru că se aflau acolo vechi colonii grecești, dar și romani pentru că Dobrogea a fost cucerită de romani înainte de Hristos. Deci, acestei populații care se afla pe teritoriul României de astăzi Sfântul Apostol Andrei îi aduce Evanghelia mântuirii. Se spune că ar fi stat foarte mult timp și a predicat cu multă răbdare Evanghelia. Sfântul Apostol Andrei nu se adresa ca și Sfântul Apostol Pavel oamenilor în piețe pentru că era foarte riscant, mai ales în timpul persecuțiilor lui Nero și apoi în timpul persecuțiilor împăratului Domițian, ci predica în case unde se adunau mai mulți vecini, iar potrivit tradiției într-o peșteră în Dobrogea care astăzi este considerată prima biserică pe pământ românesc. Sfântul Apostol Andrei a mers mai departe spre sud, a rânduit episcopi, pe Amplie la Odesos pe teritoriul Bulgariei de astăzi unde se află orașul Varna, apoi a predicat Evanghelia în Tracia și la Bizanț unde a hirotonit episcop pe Stahie, după care în Macedonia unde a rânduit episcop pe Urban, toți pomeniți la 31 octombrie în fiecare an. După aceea a mers în Grecia în zona Peloponezului și la Patras, nu departe de Corint, predicând Evanghelia a fost arestat, chinuit și osândit la moarte de guvernatorul provinciei Hegias. Înainte să fie arestat a rânduit un episcop pe Stratoscleu care a mărturisit și el pe Mântuitorul Iisus Hristos. Deci, la Patras în Grecia a fost martirizat Sfântul Apostol Andrei, unii spun că în timpul împăratului Nero, alții în timpul împăratului Domițian. El a fost răstignit pe o cruce din lemn de măslin în formă de X care până astăzi poartă numele de crucea Sfântului Apostol Andrei și este folosită și ca semn de circulație mai ales la trenuri. Deci, avem crucea Sfântului Apostol Andrei ca amintire a faptului că a fost răstignit în Patras pe un lemn în formă de X”.

Sfântul Apostol Andrei are o semnificație deosebită pentru poporul român deoarece prin el am primit credința apostolică

De asemenea, aflăm din cuvântul Patriarhului României faptul că Sfântul este primul dintre ucenicii Mântuitorului chemat la misiune: „Sfântul Apostol Andrei fiind începătorul creștinării strămoșilor noștri daco-romani este considerat Apostolul românilor și se bucură de o deosebită cinstire. Aproape 700 000 de români poarte numele de Andrei, Andreea sau derivate. Sfântul Apostol Andrei, potrivit mărturiilor bisericești ale unor istorici, ca Ipolit al Romei, Orgien, Eusebiu de Cezareea și potrivit Sinaxarului constantinopolitan, a predicat în Sciția în Dobrogea de astăzi. Deci, Sfântul Apostol Andrei are o semnificație deosebită pentru noi deoarece prin el noi am primit credința apostolică. Este primul dintre ucenicii Mântuitorului chemat la misiune. De aceea, Biserica noastră după schimbările din 1989 a accentuat mai mult importanța faptului că poporul român s-a creștinat pe când se forma, adică nu este creștinat la comandă cum s-a întâmplat cu alte popoare care după creștinarea cneazului sau regelui poporul era încreștinat la ordin. Deci, creștinismul la noi pătrunde începând cu Sfântul Apostol Andrei, apoi cu misionari din Răsărit, dar și mai târziu prin soldații care erau creștini și au venit din Orient aici și aceasta face ca procesul de creștinare, paralel cu cel de formare al poporului român, să fie unul lent, dar profund, ca și când ne pregăteam pentru multe furtuni în istorie”.

Lucrarea misionară a Părinților Capadocieni a continuat creștinarea începută de Sfântul Apostol Andrei

Preafericirea Sa a mai explicat: „Creștinarea începută de Sfântul Apostol Andrei a fost continuată și prin lucrarea misionară a Părinților Capadocieni, ca de pildă Sfântul Vasile cel Mare, care au trimis misionari pe teritoriul României de astăzi în partea de sud a țării cum este de pildă Sava de la Buzău. Avem de asemenea o lucrare misionară pe teritoriul țării noastre în timpul Împăratului Constantin cel Mare care a zidit mai mult zeci de biserici pe teritoriul țării noastre și chiar și Sfântul Ioan Gură de Aur care menționează necesitatea intensificării misiunii creștine la traci și la sciți încât într-o predică de la Rusalii, a doua predică despre Pogorârea Duhului Sfânt, spunea că cei care erau la Ierusalim atunci când a pogorât Duhul Sfânt înțelegeau fiecare Evanghelia în limba maternă. Așa se face că și sciții și tracii auzeau Evanghelia în limba maternă, deși în Faptele Apostolilor nu sunt menționați sciții și tracii, dar se spune că și alte popoare care se află pe pământ sub ceruri și deci prin aceasta alte neamuri el enumeră în mod intenționat pe aceștia care trebuiau mai intens creștinați și care se aflau pe teritoriul țării noastre”.

Creștinarea strămoșilor noștri a respectat libertatea persoanei

Printr-o lucrare misioară profundă s-a realizat creștinarea în țara noastră, a mai spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române: „Mulțimea popoarelor migratoare cum au fost goții, hunii, gepizii, avarii, slavii, bulgarii, pecenegii, cumanii, tătarii și turcii cu toată vijelia și cruzimea lor nu au putut dezrădăcina credința apostolică din poporul nostru tocmai pentru că pe teritoriul țării noastre strămoșii au primit credința în mod lent și profund, o creștinare care a respectat libertatea persoanei. Deci, nu s-a făcut pe baze ideologice, politice creștinarea, ci printr-o lucrare misionară profundă. De aceea, nu avem un an al botezului nostru, un an al creștinării noastre, dar avem un apostol începător al botezului în poporul român”.

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei a devenit sărbătoare a întregii Ortodoxii românești și a întregului popor român

În continuare, Patriarhul României a prezentat momentele importante prin care sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei a devenit sărbătoare legală în care nu se lucrează: „În anul 1994 Sfântul Sinod a hotărât ca data de 30 noiembrie să nu mai fie înscrisă în calendar în mod obișnuit cu literă neagră, ci cu literă roșie, deoarece Sfântul Andrei este părintele duhovnicesc al poporului român, începătorul creștinării poporului român. În anul 1996 a fost adus la Iași Capul Sfântului Apostol Andrei de la Patras din Grecia în zilele de 12-19 octombrie cu prilejul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva. Moaștele au stat câteva zile la Iași, apoi au mers la Galați și s-au întors la Iași, iar în anul următor Sfântul Sinod văzând evlavia poporului român față de Sfântul Apostol Andrei care pentru prima dată a revenit pe pământ românesc prin Cinstitul Său Cap ca Sfinte Moaște a hotărât ca ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei să se facă cu următoarea formulare: Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat și adaos apelativul Ocrotitorul României. Deci, pomenirea lui ca Ocrotitor al României o avem din anul 1997. În anul 2001 Sfântul Sinod a hotărât ca ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României să fie considerată sărbătoare națională bisericească. După aceea, au început demersuri pentru ca ea să devină și o sărbătoare națională civilă, dar nu s-a reușit decât acum recent, când în 2008 și în 2011 s-au făcut demersuri din partea Patriarhiei Române ca ziua de 30 noiembrie, zi de pomenire a Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, să devină sărbătoare legală. Astfel, anul acesta Parlamentul României prin legea 147 din 23 iulie a declarat ziua de 30 noiembrie, ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei cel Întâi chemat și Ocrotitorul României ca sărbătoare legală în care nu se lucrează și iată pentru prima dată sărbătoarea aceasta a devenit sărbătoare a întregii Ortodoxii românești și a întregului popor român”.

Cinstirea Sfântului Apostol Andrei arată în primul rând demnitatea noastră de Biserică apostolică

Preafericirea Sa a mai arătat că demnitatea nostră ca popor cu vechime și credință apostolică devine și o datorie în plus, aceea de a fi misionari ai credinței apostolice: „Această cinstire deosebită a Sfântului Apostol Andrei ne arată în primul rând demnitatea noastră de Biserică apostolică, o Biserică cu o experiență de jertfă și de înviere de-a lungul secolelor, un creștinism adânc înrădăcinat în sufletul poporului, un creștinism care a sfințit și a plămădit cultura poporului nou care apare în istorie, poporul român, format din strămoșii noștri geto-daci și romani, traci într-un sens mai larg și prin aceasta demnitatea noastră ca popor cu vechime și credință apostolică devine și o datorie în plus. Apostolică înseamnă că ai origine de pe timpul apostolilor și că transmiți credința primită de la Sfinții Apostoli, dar apostolică înseamnă și misionari. Apostolul este un trimis, este un om care are un mandat de împlinit și deci noi românii devenim misionari prin însuși faptul că transmitem credința din generație în generație și Biserica însoțește pe fiii ei duhovnicești și în afara granițelor României. De aceea, diaspora română care are astăzi peste 4 milioane de credincioși ortodocși români nu este o simplă întâmplare motivată economic, ci dincolo de această lectură economică trebuie să citim lucrarea lui Dumnezeu mai profundă decât motivația conjuncturală și anume aceea de a mărturisi credința ortodoxă fără aroganță și fără frică, cu calm, cu iubire și cu bună cuviință între alte popoare”.

Credința creștină nu este o realitate exterioară poporului, ci este parte intrinsecă din identitatea românească

„Este impresionant faptul că tinerii noștri care se află la studii în străinătate și care lucrează în instituțiile europene la Bruxelles și la Strasbourg în Franța sunt printre cei mai credincioși tineri care merg în fiecare duminică la bisericile românești care s-au organizat la parohiile românești organizate în cadrul episcopiilor noastre ortodoxe române din Europa Occidentală și anume, aceștia sunt credincioși pentru că au părinți credincioși, dar și pentru că au fost beneficiarii orei de Religie. După revoluție se știe că Biserica a insistat să fie reintrodusă ora de Religie care în mod abuziv a fost scoasă din școli în timpul comunismului, pentru că de fapt credința creștină nu este o realitate exterioară poporului, ceva adăugat, ci credința creștină este parte intrinsecă din identitatea românească, deoarece nu a existat o vreme în istorie ca poporul român să fie un popor păgân. De când s-a născut ca popor nou de atunci s-a și creștinat. Deci, demnitatea noastră de biserică apostolică cere să ne împlinim datoria noastră de mărturisitori ai iubirii lui Hristos, ai credinței apostolice, oriunde ne-am afla, în orice poziție socială și în orice loc de pe glob”, a arătat Patriarhul României.

Patriarhia Română are datoria de a propovădui credința apostolică primită de la Sfântul Apostol Andrei

Preafericirea Sa a mai evidențiat faptul că „Un rol foarte important în menținerea și întărirea comuniunii creștine ortodoxe românești îl împlinește astăzi Centrul de Presă BASILICA, prin Radio, prin Televiziunea TRINITAS și prin celelalte componente, mai ales prin Agenția de știri BASILICA astfel încât românii din afară pot să țină mai bine legătura prin satelit sau prin internet cu Patriarhia Română care are datoria de a propovădui credința apostolică primită de la Sfântul Apostol Andrei”.

Catedrala Mântuirii Neamului este un simbol al demnității și credinței apostolice a poporului român

„Această sărbătoare are o deosebită importanță pentru noi și pentru faptul că unul din hramurile, din cele două hramuri ale viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului sau Noii Catedrale Patriarhale este sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei. Înălțarea Domnului este prima sărbătoare ca hram, fiindcă este și ziua eroilor români din toate timpurile și din toate locurile, și a doua este sărbătoarea de pomenire a Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României. Astăzi am dorit să subliniem în mod deosebit faptul că această Catedrală, în timp de un an și mai bine, a ajuns aproape de cota 0. O construcție mare, anevoioasă, dar cu multă jertfelnicie și cu dărnicie s-a lucrat astfel încât viitoarea Catedrală să fie un simbol al demnității noastre și credinței noastre apostolice, dar și un simbol de unitate națională, deoarece sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, plasată cu o zi înainte de Sărbătoarea Națională de la 1 decembrie, arată că unitatea națională s-a statornicit la noi la români în primul rând pe unitatea spirituală, pe unitatea de credință, de cuget și simțiri Biserica noastră contribuind imens la dezvoltarea limbii române și a culturii românești. Deci, îngemănarea aceasta între sărbătoarea națională bisericească Sfântul Apostol Andrei în 30 noiembrie și Sărbătoarea Națională politică din 1 decembrie arată vocația noastră pentru unitate spirituală și pentru demnitate și unitate națională”, a spus Preafericitul Părinte Daniel.

Catedrala Mântuirii Neamului – începutul împlinirilor

Patriarhul României a anunțat lansarea volumului Catedrala Mântuirii Neamului – începutul împlinirilor, moment ce va avea loc în Sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei: „Catedrala Mântuirii Neamului, pe care o mai putem numi pe scurt și Basilica Sfântului Andrei din România, a început bine. De aceea, astăzi vom lansa o carte pe care a scris-o domnul Noica recent, Catedrala Mântuirii Neamului – începutul împlinirilor pentru că mai avem o carte scrisă de dânsul cu titlul Catedrala Mântuirii Neamului – istoria unui ideal o sută de ani de luptă până când începe. Ei bine, odată ce a început se continuă. De aceea se spune că la români nu poate sfârși un lucru dacă nu a început. Când a început se poate spune că avem speranța că se poate finaliza. Deci, ca prinos de cinstire adus astăzi Sfântului Apostol Andrei este și începutul împlinirilor acești 20 de metri de construcție sub pământ care înseamnă cele trei subsoluri sau infrastructura Catedralei Mântuiri Neamului. Să ne ajute Bunul Dumnezeu să ne vedem cu toții prăznuind sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei în noua catedrală peste vreo patru ani urmând ca pictarea ei să fie mai târziu după ce se usucă pereții și astfel să putem arăta că prețuirea noastră are loc în toată țara, dar în mod deosebit în Capitala României prin această catedrală simbol, necesitate liturgică și simbol spiritual al demnității și unității noastre naționale”.

La finalul cuvântului de învățătură, Preafericitul Părinte Daniel a urat tuturor celor care poartă numele Sfântului Apostol Andrei mulți ani cu sănătate și ajutor de la Dumnezeu: „Tuturor celor care poartă numele de Andrei sau Andreea și derivate le dorim ani mulți cu sănătate și bucurie și mult ajutor de la Dumnezeu în păstrarea credinței apostolice în săvârșirea faptelor bune, în cultivarea unității noastre ortodoxe și a unității noastre naționale spre slava Preasfintei Treimi și spre cinstirea Sfântului Apostol Andrei și spre a noastră mântuire”.

Comentarii Facebook


Știri recente