Sfinții Împărați Constantin cel Mare și mama sa Elena sunt sărbătoriți pe 21 mai 2012 în Biserica Ortodoxă Română. Cu acest prilej, Catedrala Patriarhală din București și-a sărbătorit hramul istoric. Sfânta Liturghie de hram a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și de 9 ierarhi, înconjurați de un sobor preoți și diaconi, pe un podium special amenajat lângă Catedrala Patriarhală.
Alături de Preafericirea Sa s-au aflat următorii ierarhi: Înaltpreasfințitul Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, Înaltpreasfințitul Epifanie, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, Înaltpreasfințitul Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Înaltpreasfințitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfințitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfințitul Siluan, Episcopul românilor ortodocși din Ungaria, Preasfințitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal și Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal.
După citirea Sfintei Evanghelii Patriarhul României a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidențiat de ce Biserica i-a considerat pe Sfinții Împărați Întocmai cu Apostolii
„Biserica a rânduit ca Evanghelia care de obicei se citește când se pomenește un ierarh, un episcop, un păstor al Bisericii ca referitoare la Păstorul cel Bun s-a citit astăzi, în ziua de pomenire a Sfântului Împărat Constantin cel Mare și a mamei sale Elena. Aceasta ne arată că Biserica i-a considerat ‘întocmai cu Apostolii’ și ‘păstori ai Bisericii’ într-un sens mai larg și anume, ocrotitori ai Bisericii și luptători pentru unitatea credinței ortodoxe și pentru unitatea Bisericii. Ceea ce au făcut Sfinții Împărați pentru Biserică îi face să merite titlul de ‘întocmai cu Apostolii’ sau egali cu Apostolii pentru că de fapt cuvântul ‘Apostol’ înseamnă trimis sau misionar. Acești doi sfinți Constantin și mama sa Elena au fost trimiși de Dumnezeu ca să elibereze pe creștini de persecuțiile prigoanei, să apere unitatea Bisericii, să construiască o mulțime de Biserici în diferite părți ale Imperiului și să ajute pe cei săraci și cei orfani, văduvi, dar și să arate Evanghelia lui Hristos în viața societății”.
În continuare, Preafericirea Sa a evidențiat că în textul Apostolului de astăzi se face o asemănare între convertirea Sfântului Apostol Pavel și convertirea Sfântului Constantin cel Mare.
„Apostolul care s-a citit astăzi a fost ales tocmai cel care se referă la convertirea Sfântului Apostol Pavel. În troparul Sfinților Împărați Constantin și Elena se spune că Sfântul Constantin a luat chemare de la Dumnezeu, nu de la oameni, ca și Sfântul Apostol Pavel. Convertirea Sfântului Apostol Pavel din fața porților Damascului s-a făcut când Hristos într-o lumină copleșitoare din Ceruri i-a zis Saule, Saule, de ce mă pregătești?. Deci, Hristos Domnul l-a convertit pe Sfântul Apostol Pavel și din prigonitor s-a făcut cel mai mare misionar al Bisericii. Apostolul a fost citit ca să ne arate o asemănare între convertirea Sfântului Pavel și convertirea Sfântului Împărat Constantin care noaptea dinaintea războiului împotriva lui Maxențiu, care a avut loc lângă Roma, a văzut în vis soarele pe cer și deasupra lui semnul Sfintei Cruci și era scris în acest semn vei învinge. În dimineața următoare a înscris semnul Sfintei Cruci pe steagurile sale și așa a biruit pe Maxențiu, deși acesta avea o armată mult mai mare ca a Sfântului Constantin”.
Totodată, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a prezentat și măsurile împăratului Constantin favorabile creștinilor.
„În anul următor războiului, 313, împreună cu Liciniu a proclamat edictul de la Mediolan sau Milano prin care se garanta libertatea de conștiință a tuturor cetățenilor romani. Cu alte cuvinte, fiecare este liber să aleagă religia pe care și-o dorește încetând astfel persecuțiile împotriva creștinilor. Dar la scurt timp după aceasta Sfântul Constantin, îndemnat de credincioasa lui mamă Elena, nu numai că a oferit libertate creștinilor, ci a devenit și un protector al lor. Astfel, au fost returnate toate averile confiscate ale Bisericii, au fost aduși din exil creștini exilați, printre ei mulți episcopi, au fost oferite Bisericii clădiri publice numite basilici, unele dintre ele au fost transformate apoi în Biserici. Mai mult decât atât în funcțiile importante din conducerea Imperiului au fost numiți creștini pentru că erau oameni cinstiți și drepți, statornici și fideli în credincioșia lor. De asemenea, Sfântul Constantin cel Mare a dat o mulțime de legi și a luat o mulțime de măsuri care aveau un caracter creștin social inspirate din morala profeților și mai ales din Sfânta Evanghelie. A început deci un proces de eliberare a sclavilor, iar episcopilor și preoților creștini le-a dat posibilitatea să proclame în fața credincioșilor pe toți sclavii care au devenit oameni liberi. Sfântul Împărat Constantin de asemenea a luat măsuri ca să nu mai fie răstigniți oamenii, adică a abolit pedeapsa cu răstignirea, tortura cu fierul roșu și a mai luat multe alte măsuri care arată iubirea lui creștină. Împreună cu mama sa a început să-i ajute pe cei săraci, pe văduve, pe orfani, a pedepsit adulterul, a oprit pruncuciderea, deci a luat măsuri împotriva avortului. Majoritatea legilor sale sunt inspirate din Evanghelie. A contribuit la serbarea duminicii ca zi de odihnă în imperiu în anul 321 și a construit o mulțime de biserici la Ierusalim, la Roma, în centre mari ale creștinătății. Tot el a mutat Capitala de la Roma la Constantinopol, numit și Noua Romă. În anul 324 a învins pe Liciniu și astfel a construit noua capitală inaugurată la 11 mai în anul 330”.
Patriarhul României a arătat și rolul împăratului Constantin la primul Sinod Ecumenic.
„Ceea ce reținem în mod deosebit este faptul că în 325 Sfântul Constantin cel Mare a convocat primul sinod ecumenic pentru a statornici unitatea Bisericii, deoarece erezia lui Arie se răspândise foarte mult. 318 Părinți s-au adunat la Niceea și au fixat primele 8 articole din Crezul Ortodox, iar celelalte 5 au fost statornicite la al doilea sinod ecumenic din 381 de la Constantinopol. Astfel, prima parte a Crezului Ortodox se datorează Sfântului Împărat Constantin care a convocat sinodul, l-a prezidat la deschidere și la închidere și a jucat un rol important în buna desfășurare a sinodului”.
De asemenea, Preafericirea Sa a precizat și contribuția Sfintei Elena în răspândirea creștinismului.
„Sfântul Împărat Constantin a trimis pe mama sa Elena să caute Crucea Mântuitorului Iisus Hristos. Peste locul în care a fost răstignit Hristos s-a construit un templu păgân și trebuia dărmat templul păgân și săpat în adânc, deoarece a aflat de la cineva că acolo sub templu se află cele trei cruci, una pe care a fost răstignit Mântuitorul, celelalte două pe care au fost răstigniți cei doi tâlhari. Sfânta Elena a plătit o mulțime de muncitori ca să sape mai repede până când au ajuns și au găsit lemnul Sfintei Cruci. Dintre cele trei cruci și-au dat seama care este Crucea Mântuitorului pentru că atingându-se o femeie bolnavă de Crucea cea adevărată a lui Hristos s-a vindecat. Sfânta Elena a găsit Crucea în pământ în anul 327. Atunci s-a împărțit Crucea, o parte din ea s-a dat la Constantinopol și apoi în diferite părți ale lumii s-au dat alte părticele din Sfânta Cruce. Mama împăratului Constantin a trecut la Domnul în anul 329 și a dorit ca în locul aflării Crucii să se construiască Biserica Învierii care este aproape de locul unde a fost Golgota. Deci, actuala Biserică a Învierii acoperă și locul Răstignirii și locul Învierii Mântuitorului Iisus Hristos […] Reținem faptul că în iconografia noastră Sfinții Împărați Constantin și Elena au între ei Sfânta Cruce, pentru că unul a descoperit Crucea pe cer în semn lumină, și anume Sfântul Împărat Constantin în anul 312, iar mama sa Elena a descoperit Crucea în pământ. Așa se înțelege că Sfânta Cruce leagă cerul și pământul în iubirea nesfârșită și nestrămutată a lui Hristos. Sfinții Împărați Constantin și Elena deci sunt cei care îndeamnă să apărăm dreapta credință, să ne închinăm Sfintei Cruci și să o cinstim ca pe o armă de biruință”.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit și despre activitatea Sfântului Constantin cel Mare pe teritoriul țării noastre și a proclamat anul 2013 ca an omagial dedicat Sfinților Împărați.
„Sfântul Constantin cel Mare a dezvoltat o activitate deosebită în favoarea țării noastre. Pe teritoriul acesteia a zidit mai multe biserici, a făcut un pod nou peste Dunăre, a ținut foarte mult să reromanizeze Dacia după retragerea aureliană și să o creștineze. Evlavia poporului român pentru împăratul Constantin este mare și pentru că el a continuat creștinarea începută de Sfântul Apostol Andrei pe teritoriul țării noastre. De aceea, Sfântul Sinod a hotărât ca în anul următor 2013 să prăznuim în mod deosebit printr-un an omagial pe Sfinții Împărați Constantin și Elena ca apărători ai creștinilor, ai unității bisericii, ai săracilor, ca și mari ctitori de biserici. Deci, îi luăm ca model pentru viața creștină. Pe Sfânta Elena o luăm ca model de învățătoare a credinței creștine în familie și în societate. Sfântul Constantin a construit pe teritoriul țării noastre 40 de biserici mari. De asemenea, vedem că numele lor este foarte popular în România, deoarece o mulțime de români poartă numele de Constantin, Elena sau derivate ale acestora”.
După Sfânta Liturghie, de la orele 11:30, a avut loc premierea câștigătorilor celor trei concursuri naționale pentru copii și adulți organizate în anul 2012 de către Patriarhia Română: 1) „Alege Școala!”, concurs de creație literară, artistică și multimedia, 2) „Copilul învață iubirea lui Hristos”, concurs de miniproiecte de educație social-filantropică și 3) „Icoana ortodoxă – lumina credinței”, concurs pentru pictori iconari din întreaga țară.
De la orele 13:00, în Sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei, a avut loc vernisajul expoziției „Icoana ortodoxă-lumina credinței”. Expoziția cuprinde lucrările realizate de către participanții la concursul organizat de către Patriarhia Română.
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt primii ocrotitori ai actualei Catedrale Patriarhale. Construcția lăcașului a fost începută de voievodul Constantin Șerban Basarab și de soția sa Bălașa între anii 1656-1658.
