Sărbătoarea Catedralei „Sfânta Treime” din Sibiu

Având ca model Biserica ‘Sfânta Sofia’ din vechiul Constantinopol, Catedrala mitropolitană ‘Sfânta Treime’ din Sibiu este visul mitropolitului Andrei Șaguna devenit realitate, dar pe care însă acesta nu a reușit să îl vadă. Maica bisericilor din mitropolie, așa cum a fost numită de Șaguna, cel care a inițiat ridicarea acesteia, a fost sfințită în 1906 de mitropolitul Ioan Mețianu. După mai bine de 100 de ani de la ridicarea ei, clădirea domină și astăzi centrul Sibiului. În aceste zile, catedrala se pregătește pentru sărbătoarea hramului, dar și pentru canonizarea celui din al cărui vis s-a întrupat.

Martoră a numeroase evenimente, clădirea a încercat să țină mereu pasul cu timpul, prezentându-se credincioșilor împodobită ca o mireasă. Pentru a fi prezentă în haina ei cea mai strălucitoare, în catedrală au loc diverse operațiuni de înfrumusețare, unele mai deosebite, altele curente.

Înainte de a treia Mare Adunare Ecumenică care a avut loc în 2007, an în care Sibiul a fost Capitala Culturală Europeană, în catedrală a fost curățată pictura. Ulterior, în 2009 a fost curățat și iconostasul. ‘Restaurarea iconostasului a fost o altă lucrare necesară. Picturile erau afumate, înainte de a veni Înalt Preasfințitul Laurențiu ca mitropolit, în catedrală era o încăpere în care se ardeau lumânările. Lucrarea a fost realizată de o familie, Mihai și Pia Stinghie, din București. Tehnica aplicată pentru restaurarea foiței de aur de pe iconostas a fost adaptată după natura lemnoasă, urmând restaurarea și curățarea icoanelor’, a spus părintele protosinghel Macarie Țuțul, mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane.

Alte elemente schimbate în catedrală au fost vitraliile. ‘În cafas, la apusul bisericii, a fost schimbată sticlăria, iar sticla simplă colorată a fost schimbată cu vitraliul Sfintei Treimi după icoana lui Andrei Rubliov. La fel s-a schimbat sticlăria și la abside, intenția fiind aceea de a schimba toate geamurile din sticlă colorată cu vitralii. Aceste modificări au adus și o luminare mult mai bună, naturală a catedralei, fiind scoasă în evidență mult mai frumos pictura’, a spus pr. Macarie.

În 2008 a fost schimbat și mobilierul din proscomidiar. Dacă înainte lumânările se vindeau în catedrală, în partea dreaptă, acestea au fost mutate, în 2008, într-un spațiu special în exterior, alături de cel existent, unde se ardeau lumânările. Tot acolo a fost construit, în 2008, și magazinul bisericesc.

Noi sisteme de încălzire și de acționare a clopotelor

Una din lucrările importante care s-au realizat în catedrală a fost refacerea sistemului de încălzire. ‘La edificiile mai impozante, una dintre problemele care apar este tocmai crearea ambientului, asigurarea temperaturii. Este un proiect unicat, folosindu-se vechiul sistem de ventilație, centrala a fost schimbată în totalitate. Vechiul sistem de încălzire era bazat tot pe aer cald și pe calorifere, însă nu făcea față. Sistemul nou se bazează pe o metodă de încălzire a apei care încălzește aerul ce este direcționat în catedrală. Sistemul nou este computerizat, are o centrală principală, iar în biserică mai este o centrală care încălzește aerul. Aceasta este foarte sensibilă, are senzori de praf, astfel că imediat se oprește în cazul în care este praf, pentru ca să nu respire credincioșii din biserică aer infestat. Este o centrală performantă, instalată în 2008’. Centrala este programată la anumite ore. ‘De obicei, iarna este programată să dea căldura cu câteva ore înainte să înceapă slujba, astfel încât în timpul slujbei să fie deja creat ambientul. Odată lansat pogramul, catedrala se încălzește în 15-20 de minute’, a mai spus pr. Macarie. Bolta are de jur împrejurul ei, sus la înălțime, un calorifer care încălzește permanent când este frig, pentru a nu se forma igrasia care ar putea distruge pictura.

Un alt sistem schimbat a fost, în 2008, cel de acționare a clopotelor, cel vechi cu motoare fiind unul depășit. ‘Acesta nou este cu electromagneți, ceea ce dă posibilitatea ca balansul clopotelor să fie complet. Sistemul vechi cu motor smucea clopotul, ceea ce a dus în timp la deșurubarea unor componente, devenind astfel și un pericol. Dacă se tăia curentul, era foarte greu de tras clopotele. Acum este prevăzută și această posibilitate de acționare manuală a colpotelor’, a spus părintele Macarie. De jos, în catedrală, de la un panou de comandă sunt acționate clopotele sau se pot programa electronic să sune atunci când începe slujba, la miezul zilei. ‘Înainte erau motoare, dar sistemul nou nu ocupă spațiul, am eliberat și clopotnița, acum sunt doar câteva țevi care coboară pe lângă clopot’.

Clopotele de la catedrală cheamă credincioșii la slujbe, dar nu de puține ori au fost trase ‘pe timp de vreme rea… se văd și efectele. Chiar în rugăciunea de sfințire a clopotelor este specificat faptul că este cel care împrăștie norii. Rugăciunea spune că, dacă vin norii negri, furtună, prin tragerea clopotelor se împrăștie. E un obicei pe care Biserica l-a păstrat’, a spus pr. Macarie.

În 2010 a fost schimbată și stația de amplificare, fiind înlocuită cu una foarte perfomantă pentru a putea fi transmisă mai bine slujba către credincioși. Astfel, au fost înlocuite toate microfoanele, boxele, în interior și exterior. Au fost create filtre pentru eliminarea interferențelor radio care apar din cauza cupolei de metal a catedralei, ce funcționează ca o antenă.

Spălătorie în beciul catedralei

În interior au fost introduse recent mocheta și travesele de pe solee. Câteva dintre covoare au fost făcute la o firmă din Germania, apoi așezate de o firmă din România. ‘Pentru curățarea padimentului din catedrală folosim mașini speciale de spălat pe jos, cu soluții speciale. Mașinile sunt cu perie, împrospătează, dau luciu padimentului. Se spală catedrala de trei ori pe săptămână. La sărbătorile mari, fiind fluxul de lume mai mare, seara când se încheie programul liturgic, catedrala se închide și se face curățenie. Nu mai folosim mopul. Mopul îl folosim acolo unde nu ajungem cu mașina. La fel, pentru curățarea covoarelor folosim un aspirator profesional cu apă. La volumul acesta de populație este necesar să se păstreze cât mai bine curățenia. În catedrală, duminica sunt între 1.500 și 2.000 de persoane, este flux, este o mișcare permanentă’, a arătat pr. protos. Macarie.

În beciul catedralei s-a amenajat un loc pentru curățat veșmintele și o spălătorie. ‘La catedrală sunt mulți slujitori, duminica sunt soboare de 10-15 preoți, iar la praznice, chiar câte 20 de preoți, la care se adaugă diaconii, astfel că se ajunge la aproape 30 de slujitori. Aceste veșminte sunt curățate, cu posibilitatea de a fi călcate și reparate; avem și o mașină de cusut. O mare parte din veșminte au fost înlocuite cu unele noi, cusute la atelierul arhiepiscopiei. Au fost înnoiți și prapurii din biserică. Contează foarte mult și aspectul cu care se prezintă preotul în fața credincioșilor.’

Nou padiment și hidroizolație

O seamă de lucrări s-au făcut și în exterior, în curtea catedralei. ‘Una din ultimele lucrări efectuate este hidroizolația, după refacerea startului de dren. Apoi s-a pavimentat curtea. S-a încercat amenajarea unor spații de parcare, în spatele catedralei, având în vedere că Sibiul are probleme în privința asta’, a spus pr. Macarie. Astfel, lucrările de hidroizolație erau în proiect, deoarece în curtea catedralei nu s-au mai făcut de foarte mult timp lucrări. ‘Era doar un strat de pietriș, iar padiment era doar în fața catedralei și un mic spațiu pe laterale. Înalt Preasfințitul Laurențiu a dorit să se refacă întreaga curte, în plus, au apărut anumite denivelări, fapt care nu permitea apei să se scurgă cum trebuie spre canalizare. Au fost cazuri când apa de la ploaie a intrat în beciul catedralei, era umiditate pe pereți. Astfel, nu a fost necesară doar înlocuirea padimentului, ci chiar drenajul și hidroizolația.’ Pentru realizarea acestor lucrări s-a săpat la fundație circa doi metri, cu o lățime de un metru și jumătate, și au fost introduse materiale speciale pentru izolare, iar drenajul permite acum și aerisirea. Au fost refăcute toate canalizările, iar apa pluvială și apa de la burlane intră în canalizarea special făcută, care merge spre canalizarea orașului. Odată cu acestea a fost necesară și refacerea pantei, a înclinării acesteia, pentru ca apa să fie mai ușor direcționată spre canalizare.

În același timp, a fost înlocuită, în mare parte, vegetația din curtea catedralei. ‘Erau copaci care în interior erau aproape putrezi și urmau să cadă; acum întregul spațiu al curții s-a aerisit, a fost plantat gazon. A fost adusă vegetație ornamentală, brazi argintii, stejari speciali cu forma unei lumânări, diferite specii de conifere pitice. Curtea a fost mobilată cu câteva bănci. În momentul de față se lucrează la refacerea gardului împrejmuitor: acesta este din cărămidă, iar părțile superioare sunt din piatră, au fost curățate, dar urmează vopsitoria părții metalice. În spatele catedralei, unde va fi amplasată parcarea, se va face un sistem electric de deschidere a porților’, a mai arătat marele eclesiarh al catedralei.

Toate aceste lucrări au fost realizate de mitropolie cu ajutorul Secretariatului de Stat pentru Culte al Guvernului României, a spus pr. protos. Macarie, adăugând că Înalt Preasfințitul Laurențiu a adus mulțumire și credincioșilor, celor care au participat la realizarea acestor proiecte.

Program liturgic asemănător unei mănăstiri

Programul liturgic este asemănător cu al unei mănăstiri. ‘Se deschide pentru credincioși la ora 6:30, în fiecare zi, și se închide la ora 20:00. Uneori rămâne deschisă și până la ore mai târzii. Cum Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, acum este Capitala Bunelor Maniere, sunt foarte multe grupuri de turiști din diferite țări care vizitează catedrala, aceasta fiind cuprinsă în harta edificiilor importante de vizitat. Interesant este că pe Strada Mitropoliei sunt majoritatea bisericilor mari din Sibiu: Biserica Evanghelică, Biserica Reformată, Biserica Ortodoxă, Biserica Catolică, iar turiștii vizitează aceste obiective, sunt zile când intră și câteva sute de vizitatori străini’, a spus pr. Macarie. În catedrală au avut loc numeroase evenimente, de la întronizări, hirotoniri, vizite ale unor personalități din mediul politic, eclesial, cultural până la concerte etc.

Fiind în centrul orașului, de catedrală au ținut multe din parohiile Sibiului. Cu timpul, s-au construit biserici, iar acum mai țin de catedrală două parohii. Alături de credincioșii acestor parohii mai vin credincioși și de la alte parohii, iar în Postul Mare fluxul de oameni este foarte mare.

Ca preoți slujitori ai catedralei sunt pr. Gheorghe Streza, pr. Aurel Pavel, prodecanul Facultății de Teologie ‘Andrei Șaguna’, pr. conf. dr. Constantin Valer Necula, pr. Petru Pantiș, duhovnic la Facultatea de Teologie, pr. Petru Madina, consilier economic al Arhiepiscopiei Sibiului. Cântăreții la strană și paraclisierii sunt dintre studenții Facultății de Teologie. ‘Am încercat să le oferim acestora modalitatea de a învăța practic. Studenții mai participă și la programul liturgic de la capela facultății. Remarc curajul acestora de a da naștere unui grup psaltic prin care nu se încearcă a nu se mai lua în seamă melosul tradițional de aici, varianta Cunțană, ci de a-i include și pe cei care nu știu să cânte cântarea tradițională din Ardeal’, a spus pr. Macarie, care a adăugat că ‘prin psalt eu înțeleg cel care intonează cântece liturgice sau în cadru liturgic’. Astfel, ‘încercăm să antrenăm studenții să participe la serviciul liturgic public. De multe ori, studenții ajută la ordine, la curățenia în catedrală’.

Corala catedralei este formată din aproape 50 de membri, ‘sunt cei care împodobesc slujbele duminica. Sunt credincioși care vin la catedrală pentru că au ocazia să asculte corala. Membrii acesteia fac pregătiri la sala de muzică a Facultății de Teologie de două ori pe săptămână, ei nu sunt profesioniști, sunt credincioși iubitori de muzică, dar au participat și la diferite concursuri, evenimente’.

Alegerea hramului arată dorința de unitate a românilor

‘Andrei Șaguna numea catedrala maica bisericilor și, ca o mamă, trebuie să fie bine pregătită în educație, trebuie să fie un model pentru toate bisericile’, consideră pr. protos. Macarie Țuțul, marele eclesiarh al catedralei.

Catedrala mitropolitană ‘Sfânta Treime’ este una dintre primele biserici ale românilor construite aici, în cetate. ‘Hramul acesteia arată unitatea treimică, dar și unitatea românilor, așa cum este și la Alba Iulia sau la multe alte biserici din Ardeal, fapt ce dorește să arate tocmai unitatea românilor. Mitropolitul Andrei Șaguna a fost un curajos. A dorit și a realizat așezarea Catedralei ortodoxe în chiar centrul Sibiului. El nu a mai apucat să își vadă visul împlinit, dar iată că acum, odată cu canonizarea, el va intra în visul lui, visul lui devenind realitate’, a spus pr. Macarie.

Pregătiri pentru hram

În seara aceasta, înainte de praznicul Pogorârii Duhului Sfânt, se oficiază Vecernia cu Litia. Tot acum, prin tradiție, are loc adunarea Asociației Oastei Domnului la nivel național, când membrii asociației vin în procesiune la catedrală. ‘Duminică dimineața la ora 8:00 săvârșim Utrenia praznicului. De obicei, Înalt Preasfințitul Laurențiu împreună cu preoții care slujesc vin în procesiune de la Reședința mitropolitană către catedrală. Se săvârșește Sfânta Liturghie de la ora 9:30, iar după Liturghie se va săvârși rânduiala plecării genunchilor. Seara săvârșim Vecernia și Acatistul Sfântului Duh. Luni dimineața, în ziua hramului catedralei, slujba începe la ora 8:00, iar la ora 9:30 se va săvârși Sfânta Liturghie. De Sfânta Treime obișnuim să facem o procesiune în jurul catedralei. Apoi vom oferi colăcei și un pahar de vin credincioșilor, spre bucuria hramului’ a spus pentru ‘Ziarul Lumina’, Ediția de Transilvania, pr. protos. Macarie Țuțul, care a adăugat că ‘lunea Sfintei Treimi a fost aleasă și de Asociația Studenților Creștini Ortodocși ca zi de sărbătoare a lor la nivel național, iar la Sibiu vor avea loc manifestări. Seara vom săvârși Vecernia, iar de la ora 21:00, Acatistul Sfintei Treimi’.

Comentarii Facebook


Știri recente