Sărbătoarea Bobotezei în Parohia Vașcău din Protopopiatul Beiuș

De Bobotează, când „firea apelor se sfințește” și „îngerii cu oamenii împreună prăznuiesc”, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a săvârșit Sfânta Liturghie arhierească și Slujba Agheasmei celei Mari în Parohia Vașcău, Protopopiatul Beiuș, a precizat părintele Cosmin Tripon.

Orașul Vașcău este o veche vatră românească ortodoxă, atestată documentar încă din anul 1552. Între anii 1929 și 1957 se afla aici un centru protopopesc. Sărbătoarea Bobotezei din acest an s-a transformat într-un eveniment istoric pentru credincioșii vășcăoani, fiind pentru prima dată consemnată prezența în mijlocul lor a unui ierarh la acest măreț praznic.

În cuvântul de învățătură rostit cu această ocazie, Preasfințitul Sofronie a arătat că Boboteaza „se înscrie în rândul marilor praznice împărătești sau domnești. Împărătești, pentru că sunt dedicate Împăratului veacurilor, Împăratului cerului și al pământului, și domnești, pentru că sunt închinate Aceluiași Care este Domnul și Dumnezeul și Mântuitorul nostru”. Având în vedere că în persoana divino-umană a Mântuitorului s-au unit firea divină și firea umană, voința divină și voința umană, în mod neîmpărțit și nedespărțit, neamestecat și neschimbat în ipostasul Său dumnezeiesc, Cel Care vine să Se boteze la Iordan de la Ioan „este Cuvântul lui Dumnezeu Cel întrupat, este Cuvântul lui Dumnezeu Care a creat lumea, este cea de-a doua persoană a Preasfintei Treimi, Fiul lui Dumnezeu. De aceea se și întâmplă minunea arătării Sfintei Treimi: glasul Tatălui Care a mărturisit că El este Fiul Cel iubit, iar Duhul Sfânt în chip de porumbel a venit și S-a coborât peste Cel Care S-a botezat”. În acest context, „Boboteaza este o sărbătoare a Treimii, profund încărcată de conotații dogmatice, simbolice, mântuitoare, fundamentale pentru credința noastră ortodoxă”, a spus Preasfinția Sa.

Chiriarhul Oradiei a subliniat caracterul treimic al sărbătorii Botezului Domnului prin „evocarea insistentă a Preasfintei Treimi” din frumoasa rugăciune alcătuită de Sfântul Ierarh Sofronie, Patriarhul Ierusalimului; prin întreita exclamare a textului liturgic „Mare ești, Doamne, și minunate sunt lucrurile Tale, și nici un cuvânt nu este de ajuns spre lauda minunilor Tale”; prin binecuvântarea de trei ori a apei, în trei rânduri, și prin pomenirea celor nouă cete îngerești, împărțite și ele în trei triade.

În partea finală a cuvântului de învățătură, Vlădica Sofronie a evidențiat legătura profundă dintre Botezul Domnului și Învierea Sa, simbolizat în cadrul slujbei de sfințire a apei prin afundarea Sfintei Cruci care, în mod canonic, are pe o parte icoana Botezului, iar pe cealaltă parte icoana Învierii, arătându-se prin aceasta că: „Mântuitorul Care S-a botezat este Același Care a murit pe cruce și a înviat pentru noi și, în felul acesta, ne-a pregătit și nouă cale de intrare în Împărăția Tatălui Ceresc”. Botezul Domnului este o prefigurare a botezului nostru, care înseamnă „moartea omului celui vechi și învierea în omul cel nou, în Noul Adam, îmbrăcarea în Hristos, nașterea din apă și din Duh, prin lucrarea Preasfintei Treimi”, a mai spus Preasfinția Sa.

Referindu-se la Aghiasma Mare, PS Sofronie a accentuat faptul că aceasta s-a sfințit prin lucrarea Sfintei Treimi, „devenind sfântă și sfințitoare. Luând-o cu credință ne putem vindeca de boli și de neputințe, ni se sfințesc casele, sufletele, și mai ales, plecăm de la Sfânta Biserică înnoiți, plini de har, pentru că am venit la Cel ce în Iordan a doborât păcatele omenirii”.

Comentarii Facebook


Știri recente