Restaurări ample la ctitoria brâncovenească din Capitală

Biserica „Sfântul Gheorghe” – Nou, singura ctitorie a Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu din București, se pregătește pentru marea sărbătoare de la 16 august, când se vor comemora 300 de ani de la martirizarea Brâncovenilor, informează Ziarul Lumina.

Biserica de la kilometrul 0 al Capitalei este locașul de cult unde s-au desfășurat și urmează să se întâmple cele mai importante evenimente dedicate Anului comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni. „Acest sfânt locaș este așezat anul acesta între două mari coordonate duhovnicești: marea procesiune cu moaștele Sfântului Constantin Brâncoveanu din ziua de 21 mai, de la Catedrala Patriarhală până la Biserica „Sfântul Gheorghe” – Nou, la care au luat parte peste 1.000 de preoți și între 15.000 și 20.000 de credincioși, și ziua de 16 august, când, după 307 ani, biserica va fi resfințită. Dacă marea procesiune din ziua de 21 mai a recapitulat un alt eveniment din 21 mai 1934, putem spune pe drept cuvânt că această zi a resfințirii bisericii din data de 16 august recapitulează un alt eveniment notabil din istoria acestei mari ctitorii brâncovenești: ziua de 29 iunie 1707, când marele nostru domnitor și Sfânt Constantin Brâncoveanu, împreună cu familia domnească, cu toată nobilimea din vremea aceea și mii de credincioși din cetatea Bucureștilor au fost prezenți la târnosirea acestui sfânt locaș. Invitați la acel eveniment duhovnicesc cu totul deosebit, care este marcat de cronicile vremii cu slove de aur, sunt cei mai mari ierarhi ai lumii ortodoxe, în frunte cu Patriarhul Ierusalimului, Hrisant Nottara. Cronicarul Radu Greceanu a descris în modul cel mai impresionant acea procesiune care s-a format la paraclisul Palatului Domnesc și care s-a îndreptat spre Biserica „Sfântul Gheorghe” – Nou, înfățișându-l pe Patriarhul Ierusalimului purtând moaștele Sfântului Ierarh Nicolae, prezente și atunci în această biserică, iar după ce au fost aduse în biserică s-a făcut sfințirea bisericii. Același cronicar se întrece în epitete care mai de care mai strălucitoare pentru a evidenția frumusețea acestei ctitorii brâncovenești”, a subliniat părintele Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe” – Nou din Capitală.

Pregătirile pentru aceste două mari evenimente au început de mai mulți ani. Din grijă față de ctitoria brâncovenească și din dorința de a-i reda frumusețea de altădată, au fost executate ample lucrări de restaurare și înfrumusețare, coordonate de către cei mai buni specialiști în domeniu, realizate din cele mai bune materiale, precum făcea odinioară și ctitorul ei. „Mai este doar foarte puțină vreme până la popasul duhovnicesc din ziua de 16 august, pe care îl așteptăm în emoție sfântă. Pentru aceasta, ne pregătim cu aceste multiple șantiere pe care le avem deschise pe mai multe fronturi în acest sfânt locaș. Aceste lucrări au fost pornite în urmă cu șapte ani, când am primit această înaltă răspundere din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel de a trece la restaurarea ctitoriei brâncovenești, începând cu pictura, înlocuirea acoperișului, a întregii infrastructuri a bisericii, înzestrarea ei cu policandre și mobilier lucrate în stil brâncovenesc și multe, multe alte lucrări care culminează cu această pictură monumentală în frescă, sub coordonarea maestrului Ioan Moldoveanu. Se desfășoară lucrări importante și la exteriorul bisericii, în pridvor și la pietrărie”, a mai subliniat părintele paroh.

Racla cu moaștele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu va fi așezată într-un baldachin. Va fi adusă și montată catapeteasma originală a bisericii. La Editura BASILICA a Patriarhiei Române va fi publicată prima monografie a acestei biserici, care va cuprinde nu numai istoria multiseculară a locașului de cult, care începe odată cu târnosirea din anul 1707, ci și istoria de dinaintea acestei biserici, deoarece sub pardoseala ei au fost descoperite ruine ale celei mai vechi biserici din Capitală. Pentru a rămâne mărturie peste veacuri, au fost așezate geamuri securizate cu lumină ambientală deasupra criptei în care doamna Maria Brâncoveanu a așezat acum aproape trei secole moaștele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu și deasupra locului unde au fost extinse puțin săpăturile arheologice, coordonate de arheologul expert Gheorghe Mănucu Adameșteanu, lucrări care au confirmat studiile lui Panait I. Panait cu privire la fundațiile celei mai vechi biserici din București.

„Domnitorul Brâncoveanu a construit pe temelia bisericilor antecesorilor”

„În urma lucrărilor de deshumare a moaștelor Sfântului Constantin Brâncoveanu, în aceeași criptă au fost găsite și alte oseminte ale Brâncovenilor, care au fost depuse într-un sicriu anume confecționat, respectând modelul celui pe care l-am descoperit în cripta Brâncovenilor, exact sub lespedea frumoasă din marmură, fără inscripție, pe care Marica Doamna Brâncoveanu a pus-o în amintirea mucenicului ei soț. Cele două lespezi de marmură ale domnitorilor Constantin Brâncoveanu și Ioan Mavrocordat au fost aliniate și dispuse în axul ferestrei în anii â80 de profesorul Panait I. Panait și profesorul arhitect Balș pentru un aspect ambiental cât mai plăcut, dar lucrarea a dus la o decalare față de cripta Brâncovenilor. De aceea, deasupra criptei în care au fost găsite moaștele Sfântului Constantin Brâncoveanu a fost pusă sticlă securizată, iar în interiorul criptei un sistem de iluminare”, a precizat arhitectul dr. Dan D. Ionescu, șeful de proiecte pentru lucrările de reabilitare la Biserica „Sfântul Gheorghe” – Nou din București.

În cadrul săpăturilor arheologice din luna mai, s-au descoperit la capătul estic al criptei Sfântului Constantin Brâncoveanu vestigiile a cel puțin două dintre bisericile anterioare, lucru care a întărit ceea ce se cunoștea în 1986, când au fost încheiate lucrările principale de arheologie de la Biserica „Sfântul Gheorghe” – Nou. „Aceste ruine ale vechilor biserici, din ceea ce am putut observa, se găsesc la o adâncime de peste un metru și jumătate sub pardoseala actualei biserici. Având în vedere faptul că spațiul este destul de strâns și dificil de cercetat, ne-am oprit. Cele două, chiar trei vestigii de biserică sunt suprapuse. Prima, care a devenit vizibilă, este chiar fundația actualei biserici. Dedesubtul ei se găsesc fundațiile intercalate ale încă unei biserici, dacă nu chiar două biserici – deocamdată mai dificil de precizat, pentru că nu a fost posibil să se adâncească foarte mult săpătura din cauza pericolului surpării malurilor. Însă s-au putut vedea ziduri de cărămidă, un bolovan de râu intercalat între aceste ziduri, el însuși este o mărturie că zidăria acestei biserici este posibil să fie anterioară secolului al XVI-lea sau începutului de secol al XVI-lea și care confirmă ceea ce a dat săpătura din anii 1966-1967, anume, urmele celei mai vechi biserici descoperite pe teritoriul Bucureștilor, o biserică anterioară domniei lui Vlad Țepeș, datată pe baza unor monede emise de către doi sultani, Murad II și fiul său, Mahomed Cuceritorul, după anul 1440. Este o dovadă în plus pentru existența în continuare a bisericilor, pentru refacerea lor succesivă și a faptului că domnitorul Brâncoveanu a construit pe temelia bisericilor antecesorilor săi”, a mai arătat arhitectul dr. Dan D. Ionescu.

Biserica „Sfântul Gheorghe” – Nou din Capitală va fi resfințită în ziua de 16 august de către un numeros sobor de ierarhi, între care și întâistătători ai Patriarhiilor istorice sau țărilor ortodoxe, cărora le-a dăruit danii însemnate Sfântul Constantin Brâncoveanu.

Comentarii Facebook


Știri recente