Promovarea limbajului mimico-gestual liturgic românesc: Crezul pentru persoanele hipoacuzice

Recent a apărut lucrarea ‘Mărturisirea de credință tradusă în limbajul mimico-gestual liturgic românesc’, de către părintele profesor Constantin Onu. Publicată la Editura Academiei Române, noua lucrare are 283 de pagini și a apărut cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

În cuvântul înainte, Întâistătătorul Bisericii noastre arată utilitatea misionară și liturgică acestei noi apariții: ‘În acest an omagial al Crezului Ortodox și al Autocefaliei românești (2010), binecuvântăm, cu părintească dragoste și bucurie, publicarea unei cărți de mare utilitate teoretică și practică intitulată ‘Mărturisirea de credință, tradusă în limbajul mimico-gestual liturgic românesc’, la care a ostenit mult părintele Constantin Onu spre a fi de folos Bisericii noastre. Felicităm pe autor pentru efortul depus în vederea uniformizării slujirii liturgice în spațiile de cult destinate credincioșilor hipoacuzici, pe care Biserica trebuie să-i ajute permanent să cultive credința ortodoxă ca fiind arvuna vieții veșnice’.

Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Calinic elogiază de asemenea această lucrare, prin cuvintele: ‘Mulțumim Bunului Dumnezeu că ne-a ajutat ca în anul 1996 să aducem mângâiere fraților noștri deficienți de auz din Eparhia Argeșului și Muscelului. Acum, când Biserica Ortodoxă Română se află sub oblăduirea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și trece printr-o perioadă de înnoire, lucrarea de apostolat al zilelor noastre prin această nouă metodă pastorală – comunicarea și slujirea prin limbajul mimico-gestual -, este momentul ca toți credincioșii surzi să poată fi organizați cultic și asistați religios și social în cadrul Bisericii Ortodoxe Române’.

3.000 de semne noi pentru cultura surzilor

La rândul său, președintele Asociației Naționale a Surzilor din România, Mihail Grecu, a apreciat lucrarea și misiunea pentru persoanele cu deficiențe hipoacuzice, arătând că toate lucrările editate de părintele Onu sunt documente care autentifică în modul cel mai obiectiv faptul că Biserica Ortodoxă Română nu se mărginește numai să contribuie umanitar la opera de educație a surzilor.

‘Dintr-odată, cultura surzilor români se vede îmbogățită cu aproape 3.000 de semne noi, prin intermediul cărora se transmit mult mai multe noțiuni și experiențe din sfera sacrului. Nu ne îndoim că aceste cărți vor fi receptate în comunitatea surzilor din România pentru simplul fapt că, aflându-se în folosința preoților slujitori în limbajul mimico-gestual în aproape 18 centre locale, un număr semnificativ de surzi vor lua contact cu aceste creații, rezultate în urma întâlnirii fecunde dintre valorile ortodoxe și cultura lor’, a spus Mihail Grecu pentru ‘Ziarul Lumina’.

Exprimarea pe înțeles a învățăturilor creștine

În Argument, autorul spune că această lucrare se adresează întru totul persoanelor care comunică numai prin limbajul mimico-gestual, cu precizarea că, în sistemul educațional din România, nu există, la această dată, o tehnică de execuție sau o gramatică normativă pentru acest limbaj.

Scopul lucrării este acela de a aduce la cunoștința persoanelor surde din România învățăturile creștine. Mijloacele prin care a fost realizată această lucrare reprezintă o sinteză a cunoștințelor de limbă specifice celor două culturi – limba română și cea a comunității surzilor din România -, alături de fundamentarea dogmatică a noțiunilor din textul Crezului.

Față de lucrările de traducere de până acum, ‘Mărturisirea de credință tradusă în limbajul mimico-gestual liturgic românesc’ aduce ca elemente de noutate câteva aspecte care țin de tehnica traducerii și precizează anumite reguli ale exprimării prin limbajul mimico-gestual. Astfel, pe fiecare unitate lingvistică s-a analizat morfo-sintactic textul-sursă,s-au explicat gesturile în privința conceptualizării, semantizării și execuției. De asemenea, s-au explicat caracteristicile morfo-sintactice ale gesturilor, s-au clasificat după structură (simple, compuse, locuțiuni gestuale) și s-au făcut diseminări ale enunțului mimico-gestual, în sensul că enunțul poate fi un cuvânt sau o propoziție.

Hipoacuzicii radiază cunoaștere, credincioșie, fermitate și statornicie în mărturisire

S-au stabilit reguli privind elemente de topică a enunțului de tipul subiect, predicat, determinanți, elemente de accent ale comunicării în sensul recuperării în context a subiectului și structurarea mesajului în funcție de acesta, elemente de dinamică a enunțului în funcție de sens, în condiții de topică fixă a gesturilor în comunicare. ‘În procesul activității de traducere, cel care traduce întâlnește foarte multe greutăți. O problemă o constituie sensurile cuvintelor, deoarece din punct de vedere semantic orice cuvânt este o unitate complexă, alcătuită din mai multe nuanțe de sens. O altă problemă pentru traducători o reprezintă ‘falsele echivalențe’, cuvintele cu aspect sonor asemănător și sens diferit, numite și omonime bilingve. Pericolul transpunerii acestor omonime într-un alt limbaj, prin traducerea formei fără o analiză atentă a sensului lor, constă în erorile materiale ce pătrund în textul-țintă. Aceste aspecte sunt tratate în secțiunea Capcanele și erorile unei traduceri literale’, ne-a declarat părintele Constantin Onu.

Noua apariție este o reușită pentru că astfel se și accentuează regula de aur a traducerii unui text în limbajul mimico-gestual, care constă în necesitatea de a converti textul-sursă într-o formă de exprimare vizual-coregrafică. ‘Credința, ca la toate persoanele de pe fața pământului, vine prin intermediul simțurilor. După cum afirmă și Sfântul Apostol Pavel, iată că nevăzătorii își însușesc informația prin auz, dar și prin citirea tactilă a alfabetului Braille. Confrații noștri surzi primesc informația într-un câmp vizual, pe care o internalizează și o mărturisesc gesticulând și radiind cunoaștere, credincioșie, fermitate și statornicie în mărturisirea unicității dumnezeirii’, a mai spus părintele Onu.

Comentarii Facebook


Știri recente