Cu binecuvântarea Preasfințitului Sofronie, Episcopul Oradiei, în sala de ședințe a Protopopiatului Beiuș a avut loc, marți, 17 august, prezentarea publică a unui proiect de conservare și promovare a bisericilor de lemn din partea de sud a județului Bihor, intitulat: ‘Diamante arhitecturale – biserici de lemn din Țara Beiușului’, informează „Ziarul Lumina”, Ediția de Transilvania.
Proiectul ‘Diamante arhitecturale – biserici de lemn din Țara Beiușului’ este un parteneriat realizat între Protopopiatul Beiuș, Primăria municipiului Beiuș și postul de televiziune Național TV Beiuș, în valoare de 28.600 lei și susținut de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Are ca obiectiv principal evidențierea și promovarea elementelor unice de arhitectură și pictură a unui număr de 33 de biserici de lemn dintr-un total de 40 câte sunt în evidențele Protopopiatului Beiuș.
Lista bisericilor din lemn din proiect cuprinde: ‘Buna Vestire’ din Belejeni, comuna Drăgănești (1818), ‘Sf. Ioan Teologul’ din Brădet, comuna Buntești (1733), ‘Pogorârea Sf. Duh’ din Câmpani de Pomezău (1834), ‘Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil’ din Ceișoara, comuna Ceica (1734), ‘Sf. Gheorghe’ din Cociuba Mică, comuna Pietroasa (sec. XVII), ‘Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil’ din Colești, oraș Vașcău (sec. XVIII), ‘Adormirea Maicii Domnului’ din Copăceni, comuna Sâmbăta (sec. XVII), ‘Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil’ din Cotiglet, comuna Ceica (sec. XVIII), ‘Schimbarea la Față’ din Dumbrăvani, comuna Buntești (sec. XVIII), ‘Pogorârea Sf. Duh’ din Dușești, comuna Ceica (sec. XVIII), ‘Sf. Dimitrie’ din Fânațe, comuna Câmpani (1796), ‘Adormirea Maicii Domnului’ din Goila, comuna Căbești (sec. XVIII), ‘Sf. Nicolae’ din Gurbești, comuna Căbești (1799), ‘Înălțarea Domnului’ din Hinchiriș, comuna Lazuri de Beiuș (sec. XVIII), ‘Pogorârea Sf. Duh’ din comuna Lazuri de Beiuș (1696), ‘Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil’ din Luncasprie, comuna Dobrești (1725), ‘Adormirea Maicii Domnului’ din Mierag, comuna Tărcaia (1756), ‘Buna Vestire’ din Ogești, comuna Sâmbăta (1769), ‘Sf. Mucenic Teodor Tiron’ din comuna Rieni (1754), ‘Sf. Nicolae’ din Rotărești, comuna Sâmbăta, (sec. XIX), ‘Sf. Gheorghe’ din Saca, comuna Budureasa (1724), ‘Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil’ din Șebiș, comuna Drăgănești (1734), ‘Sf. Ioan Gură de Aur’ din Stâncești, comuna Buntești (1750), ‘Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil’ din comuna Șoimi (sec. XVIII), ‘Sf. Nicolae’ din Șoimuș, comuna Remetea (1752), ‘Adormirea Maicii Domnului’ din Talpe, comuna Drăgănești (1731), ‘Pogorârea Sf. Duh’ din Tărcăița, comuna Tărcaia (1796), ‘Adormirea Maicii Domnului’ din Topa de Jos, comuna Dobrești (1756), ‘Adormirea Maicii Domnului’ din Totoreni, comuna Tărcaia (1697), ‘Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil’ din Valea de Jos, comuna Rieni (1738), ‘Sf. Nicolae’ din Vălani de Pomezeu, comuna Pomezeu (1730), ‘Sfinții Trei Ierarhi’ și ‘Sf. Gheorghe’ din Cucuceni, comuna Rieni (1730), ‘Izvorul Tămăduirii’ de la Mânăstirea Izbuc (sec. XVIII).
Valorificarea monumentelor de arhitectură bisericească
Vechimea acestor biserici este cuprinsă între 200 și 250 de ani, două dintre ele depășind vechimea de 300 de ani, cea de la Lazuri de Beiuș, având vechimea de 314 ani iar cea de la Totoreni 313 ani.
Prin acest demers se urmărește punerea în valoare a bisericilor de lemn din Țara Beiușului, introducerea lor într-un circuit turistic format din arealul geografic cuprins între stațiunea montană Stâna de Vale, Parcul Național Padiș, stațiunea montană Vârtop-Arieșeni și stațiunea Băile Felix, valorificarea resurselor naturale din zona de influență a bisericilor, îmbunătățirea situației economico-financiare a locuitorilor din Țara Beiușului prin atragerea unui număr de cel puțin 5.000 de turiști pe an, implicarea tineretului în activitatea cultural-religioasă și asigurarea dezvoltării durabile a localităților respective.
Proiectul, realizat de Gelu Hasan, din cadrul Primăriei Beiuș, și coordonat de pr. protopop Ioan Balint, se derulează în perioada 26 iulie 2010 – 15 noiembrie 2010 și este implementat prin realizarea a 400 de broșuri promoționale, 300 pliante, 40 de indicatoare pentru direcționarea turiștilor spre biserici, realizarea unui film documentar de lungmetraj și a unei expoziții itinerante în diverse centre culturale ale țării, parteneriate media.
La finalul proiectului va avea loc o întâlnire la care vor fi prezentate rezultatele imediate, precum și perspective și sustenabilitatea viitoarelor acțiuni. Cu această ocazie va fi difuzat și filmul documentar realizat ce urmează a fi difuzat prin postul de televiziune Național TV Beiuș, în calitate de partener.
Biserici monument, necunoscute
Demararea acestui proiect a fost determinată de slaba, aproape inexistenta lor cunoaștere pe plan național, deși nu sunt cu nimic mai prejos decât altele (cum ar fi cele din Maramureș) dar și de starea de degradare a unora dintre ele, credincioșii neavând resursele financiare pentru a le readuce la standardele prevăzute de Ministerul Culturii. Totuși, pentru a nu se deteriora și mai mult, unele dintre ele au fost acoperite provizoriu, ca o măsură de compromis, cu tablă sau țiglă până când se va ivi posibilitatea refacerii acoperișului cu șindrilă. În această idee, proiectul își propune și atragerea de potențiali investitori pentru restaurarea și aducerea lor la înfățișarea inițială.
În cadrul prezentării proiectului, pe 17 august, părintele protopop Ioan Balint a adus calde mulțumiri Administrației Fondului Cultural Național pentru selecția și finanțarea acestui proiect, Primăriei municipiului Beiuș, presei și televiziunilor prezente la acest eveniment, transmițând, totodată, arhiereasca binecuvântare a Preasfinției Sale Sofronie, Episcopul Oradiei, din încredințarea și sub oblăduirea căruia se derulează acest proiect. ‘Vedem în acest proiect dorința comună de a promova, cunoaște și valorifica bisericile de lemn din protopopiatul nostru precum și de a ridica nivelului cultural, economic și social al locuitorilor Țării Beiușului’, a subliniat părintele protopop.
Acest proiect se înscrie în cadrul acțiunilor desfășurate de către Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei în vederea restaurării, promovării și integrării în circuitele turistice din județul Bihor a frumoaselor biserici de lemn monument istoric din cuprinsul Eparhiei.
Nestematele din Țara Beiușului
Bisericile de lemn din Bihor pot fi considerate exemple de necontestat ale unei formule clasice. În secolele XVIII-XIX descoperim un model pe care îl regăsim prezent în Transilvania, Banat, Maramureș, Arad, Bihor, Sătmar și chiar dincolo de granițele României de astăzi, respectiv în Ucraina subcarpatică, Slovacia estică și spațiul polonez. Istoricul bihorean pr. prof. dr. Ștefan Lupșa le aseamănă cu cele din Scandinavia, plasând astfel vechimea creștinismului din părțile Bihorului în timpul conviețuirii strămoșilor noștri daco-romani cu gepizii, care emigraseră tocmai din acea parte a Europei.
Planul bisericilor de lemn din Bihor este compus din pronaos, naos și absidă decroșată (retrasă față de pereții naosului), poligonală sau pătrată, iar pereții sunt din cununi de bârne orizontale, îmbinate la capete în cheotori drepte, coadă de rândunică sau în ‘căței’. Majoritatea bisericilor de lemn aveau pridvor sau târnaț, funcția acestuia fiind de a oferi adăpost oamenilor în caz de vreme rea sau de a găzdui chiar parastasul pentru cei răposați. Tot acolo, comunitatea se aduna pentru a împlini și judecățile ce vizau problemele comune sau majore ale colectivității proprii. Un exemplu legat de soluționarea conflictelor interne se află la Totoreni, unde se păstrează ‘perindelele’, jugul în care erau imobilizați cei ce au greșit față de consăteni.
Valoarea lor este dată și de atmosfera oferită de ambianța interioară, de picturile care reflectă cu obiectivitate un program iconografic de factură bizantină, unele dintre ele fiind pictate de David Zugravul de la Curtea de Argeș, care a pictat la Brădet, Rieni, Crâncești, Goila, Șebiș, Luncasprie, Petreasa, Hinchiriș, Dumbrăvani, Stâncești, Valea de Jos, Talpe, Copăceni și care a creat aici o adevărată școală de pictură bisericească.
În afară de acesta, au mai pictat biserici zugravii Ioan Lopoșan, Simion Silaghi din Abrud la Lazuri de Beiuș, Micula Mihail din Mociar la Fânațe, Simion Darabant la Tărcăița.
Aceste sfinte lăcașuri de cult au contribuit la păstrarea și transmiterea nealterată și integrală a învățăturii de credință strămoșești, precum și la luminarea fiilor poporului român din acest colț de țară, meritând cu prisosință să fie cunoscute și salvate de la pieire.
