În acestă seară – 14 august 2011- la Curtea de Argeș au început ceremoniile dedicate sărbătoririi hramului Catedralei Arhiepiscopale. Astfel, începând cu ora 17.00, pelerini din toată țara au participat la procesiunea cu Moaștele Sfintei Mucenițe Filoteea, care au fost așezate spre închinare în apropierea baldachinului din fața catedralei.
Tot în această seară Chiriarhul Eparhiei Argeșului și Muscelului, împreună cu un important sobor de preoți și diaconi, a oficiat într-un spațiu special amenajat lângă racla cu Sfintele Moaște, Slujba Vecerniei, urmată de Litie, Acatistul Adormirii Maicii Domnului și Utrenie.
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului va debuta mâine de dimineață începînd cu orele 7.00 cu Slujba de Sfințire a apei, urmată de Taina Sfântului Maslu și Acatist.
Tot în baldachinul din fața Catedralei Arhiepiscopale, începând cu orele 9.00, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic va oficia Sfînta Liturghie Arhierească.
Sărbătorirea hramului principal închinat Adormirii Maicii Domnului aduce în fiecare an la Curtea de Argeș peste zece mii de pelerini. Aceștia vin în cetatea Basarabilor datorită evlaviei deosebite pe care o au față de Sfânta Muceniță Filoteea, care s-a dovedit de multe ori grabnic ajutătoare celor aflați în necazuri și în suferințe. Cei prezenți la slujba de seară vor rămâne peste noapte în apropierea catedralei așteptând sfintele slujbe la care vor participa mâine dimineață.
Dintre monumentele care au fost făurite de-a lungul veacurilor, cu siguranță biserica înălțată de Neagoe Basarab (1512-1521) este cea mai valoroasă construcție de artă și arhitectură bisericească din sec al XVI -lea.
Lucrările au început în anul 1514 din voința domnitorului de a ridica un monument care să întreacă în frumusețe marile catedrale ortodoxe construite până atunci. Acestea s-au încheiat trei ani mai târziu, așa încât la 7 ianuarie 1517, ctitorul putea chiar să vorbească de ‘mănăstirea domniei mele de la Argeș’.
O altă pisanie în piatră așezată în anul 1793 pe fațada ei apuseană, deasupra intrării, menționează și data sfințirii, amintind că această sfântă și dumnezeiască biserică s-a ridicat în cinstea Adormirii Maicii Domnului fiind sfințită de Patriarhul Țaringradului Teolipt în ziua de 15 august 1517.
Ascultând nu numai legenda, ci și unele știri istorice, se pare că din lipsă de bani, cu toată jertfirea podoabelor Doamnei sale, dar mai ales din lipsă de zile, zugrăvirea bisericii n-a putut fi isprăvită înainte de trecerea întru cele veșnice a lui Neagoe Basarab. Așadar, ginerele voievodului, Radu de la Afumați (1522-1529), odată urcat în scaun, a împlinit dorința ctitorului principal, pictura fiind realizată de Dobromir zugravul.
În decursul timpului au venit peste această mănăstire multe necazuri și primejdii. În iarna anului 1611, principele Ardealului Gabriel Bathory, cu oastea lui, au jefuit din biserică și din morminte tot ce era prețios, luând și acoperișul de plumb și cositor al bisericii, lăsând-o astfel expusă la intemperii. Domnitorul Matei Basarab (1632-1654) a refăcut biserica și a înzestrat-o, iar mai târziu domnitorul Șerban Cantacuzino (1678-1688), care îl numește pe Neagoe Basarab ‘strămoșul domniei mele’, a întreprins de asemenea lucrări de restaurare a mănăstirii.
Războaiele dintre ruși și turci de la 1769-1774 și 1787-1791 au adus Mănăstirii Curtea de Argeș alte jefuiri și stricăciuni. În afară de acestea, un cutremur la 29 octombrie 1802, apoi un incendiu, un alt cutremur la 28 ianuarie 1838, alte incendii în ianuarie 1866, la 23 aprilie 1867 și la 2 decembrie același an, au adus mănăstirii noi deteriorări și pagube mari.
Între anii 1875-1886 biserica Mănăstirii Curtea de Argeș a fost refăcută în formă de astăzi, după planurile arhitectului francez André Lecomte du Noüy, angajat de către Regele Carol I. A fost isprăvită în anul 1885 și resfințită la 12 octombrie 1886.
Această frumoasă catedrală este lăcașul de canonizare, în 16 august 1517, a Sfântului Ierarh Nifon (+1508), Patriarhul al Constantinopolului si Mitropolit al Munteniei – prima canonizare a unui sfânt pe teritoriul Țării Românești. În acest spațiu sacru au fost așezate o parte din moaștele acestuia până în anul 1949, când au fost transferate în catedrala mitropolitană din Craiova.
Biserica Mănăstirii Curtea de Argeș, pe lângă rolul său de reședință arhiepiscopală, este în același timp necropolă domnească și regală. În pronaosul bisericii se află mormintele ctitorilor principali: Neagoe Basarab (+1521), piatra de mormânt a monahiei Platonida – Doamna Despina – (+1554), soția lui Neagoe Basarab, piatra de mormânt a Doamnei Stana (Sofronia) (+1531), fiica lui Neagoe Basarab și soția lui Ștefăniță Vodă al Moldovei. Tot aici se afla și piatra de mormânt a voievodului Radu de la Afumați (+1529), soțul Doamnei Ruxanda, fiica lui Neagoe Basarab, cel care în anul 1526 a terminat de zugrăvit această biserică. Tot în pronaos se află mormintele regilor României: regele Carol I și regina Elisabeta, regele Ferdinand și regina Maria.
În anul 2009, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a dăruit Catedralei Arhiepiscopale al doilea hram închinat ctitorului acesteia trecut acum în rândul sfinților.
Foto: 2009
