Prima zi din Postul Crăciunului

Urcușul spre marele praznic al Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos a început. Timp de 40 de zile ne vom nevoi cu postul și rugăciunea pentru a învinge păcatele și patimile. Nu este un post greu și aspru, precum cel al Paștelui, ci unul mai ușor, cu dezlegări la untdelemn, vin și pește. Postul Crăciunului readuce în cult bucuria Catavasiilor Nașterii Domnului și farmecul colindelor închinate Pruncului Dumnezeiesc.

După cum informează „Ziarul Lumina”, Postul Crăciunului sau al Nașterii Domnului începe astăzi, 15 noiembrie, și se întinde până la 24 decembrie, inclusiv, când este Ajunul Crăciunului. Acest post amintește de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, care se pregătea să primească tablele legii, adică cuvântul lui Dumnezeu scris pe piatră. Noi ne pregătim prin post și rugăciune să primim pe însuși Cuvântul lui Dumnezeu Care se naște din Fecioara Maria pentru mântuirea lumii, după cum știm și cum frumos ne amintesc cântările bisericești.

Dezlegări la pește

Postul Crăciunului este asemănător cu Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, Biserica stabilind anumite rânduieli pe care le găsim consemnate în pravilele bisericești. Despre acestea ne-a vorbit pr. prof. dr. Nicolae D. Necula. Postul în mănăstiri este mult mai aspru. Lunea, miercurea și vinerea se postește până la ceasul al IX-lea, adică în jur de ora trei-patru după-amiază. După aceea se consumă mâncare uscată (pâine, covrigi, fructe, poame, turte, semințe) și legume fierte, dar fără untdelemn. În zilele de marți și joi se pot consuma legume și zarzavaturi fierte, la care se adaugă și puțin untdelemn. De asemenea, regulile din pravile prevăd și posibilitatea de a consuma vin. Iar în zilele de sâmbătă și duminică, așa cum apare și în calendarul de perete, se poate consuma și pește, dar până la 20 decembrie, atunci când postul începe să devină mai aspru. ‘Dacă în zilele acestui post cade o sărbătoare a unui sfânt mai important, denumit, după rânduiala tipiconală, ‘cu doxologie mare’ (se referă la cântarea de la sfârșitul Utreniei), atunci se face dezlegare la pește, untdelemn și vin, dar dacă pică în zilele de miercuri și vineri, atunci se face dezlegare numai la untdelemn și vin, peștele fiind interzis, și se mănâncă o singură dată pe zi. Mai este o regulă specială pentru această perioadă. Dacă în zilele de miercuri și vineri cade o sărbătoare a unui sfânt cu priveghere, cum ar fi Sfântul Nicolae sau Sfântul Spiridon, sau o sărbătoare care este hramul bisericii de care aparținem, în aceste zile se face dezlegare la pește, untdelemn și vin. La acestea se adaugă sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, care întotdeauna este cu dezlegare de pește, untdelemn și vin, fiind praznic împărătesc’, explică părintele Necula. O rânduială specială de postire este în Ajunul Nașterii Domnului, care are un regim cu totul special. Se ajunează, adică nu se consumă nimic până aproape de ceasul al nouălea. ‘După aceea se consumă în multe părți ale țării grâu fiert care este amestecat cu miez de nucă, fructe și cu miere. După interpretarea pe care o dau exegeții cultului, aceasta ne-ar aminti de postul pe care l-a ținut Proorocul Daniel în Babilon cu cei trei tineri care, așa cum spune rugăciunea sfințirii ofrandelor de la Sfânta Liturghie, ‘erau mai frumoși decât cei hrăniți cu multe desfătări’, deși ei mâncau numai semințe. Există și obiceiul ca în unele părți să se facă pomană. Mi-aduc aminte, când eram copil era foarte frecvent obiceiul, care se păstrează și acum în sat, de a se împărți din acest grâu fiert la rude, la cei nevoiași și neputincioși. Un alt obicei foarte important, întâlnit peste tot, dar mai ales în Moldova, este acela al ‘scutecelor Mântuitorului sau Domnului’. Sunt foițe ca de plăcintă subțire din aluat, între care se pun ingrediente cum ar fi miere, miez de nucă ș.a.m.d., pentru ca să dea un gust plăcut. Acestea se împart odată cu grâul respectiv. Există obiceiul, mai rar, poate mai mult în mănăstire, de a se posti până când apare luceafărul de seară, acesta mai mult pentru cei care sunt mai nevoitori în privința postului’, mai precizează pr. prof. Nicolae Necula. Sfinția Sa mai spune că ziua Ajunului Crăciunului aduce aminte de postul catehumenilor care ajunau fiindcă a doua zi se botezau și primeau Sfânta Împărtășanie pentru prima dată.

Derogări pentru copiii mici și cei grav bolnavi

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în anul 1956, a luat câteva măsuri de îndulcire a postului, printre care și câteva privitoare la Postul Nașterii Domnului. ‘Copiii până în 7 ani sunt scutiți de obligația postului, spune părintele profesor Necula; cei cu vârste între 7 și 12 ani, ca și credincioșii maturi bolnavi, pot să postească numai prima și ultima săptămână din cele 40 de zile cât durează postul. Și mai există o derogare pentru copiii suferinzi peste 7 ani și bolnavi, care pot consuma pește, icre, ouă, lapte și brânză. Dacă sunt unii mai râvnitori și vor să postească, o pot face numai dacă postul acesta nu agravează boala.’ În nici un caz nu se va consuma carne.

Bucuria catavasiilor luminează toată biserica

Postul Nașterii Domnului este un post vechi, care se ține de la începutul vieții bisericești, dar care a fost menționat abia în secolele IV-V de către Fericitul Augustin și alți scriitori bisericești. Abia din anul 1166 este stabilit definitiv de către un sinod local de la Constantinopol condus de patriarhul Luca Chrysoverghis. ‘Acest post este o cuviincioasă pregătire pentru întâmpinarea praznicului Nașterii Domnului. Dacă n-am avea restricții la care să ne supunem, parcă n-am mai întâmpina cu bucurie sărbătoarea Nașterii Domnului’, spune pr. prof. Nicolae D. Necula.

Din punct de vedere liturgic, specific acestui post sunt colindele și, bineînțeles, Catavasiile Nașterii Domnului (grupuri de cântări care se pun după Evanghelia de la Utrenie). ‘Sunt foarte frumoase și sunt un rezumat al praznicului Nașterii Domnului. Se cântă de la 21 noiembrie, la praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului. Le cântăm cu multă emoție, pentru că au în ele o doză de bucurie extraordinară. Când zici ‘Hristos se naște măriți-L, Hristos din ceruri întâmpinați-L!’ parcă se face lumină în toată biserica…’, conchide pr. prof. dr. Nicolae D. Necula.

Nu se fac nunți în post

Mulți tineri le cer preoților să le oficieze Taina Căsătoriei și în acest post. Dorința lor se fundamentează pe un pogorământ dat de patriarhul Justinian, care a dezlegat oficierea căsătoriilor până la sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae. ‘Era un fel de derogare, dezlegare încât credincioșii nu mai cereau dispensă de la Patriarhie sau de la episcopia de care aparțineau, ci făceau nunțile în mod automat. Acum perioadele de postire sunt trecute în calendar, printre care și perioada aceasta. Mai ales de când a venit Părintele Patriarh Daniel și a pus rânduială în multe probleme legate de cultul bisericesc, această dezlegare nu se mai permite, ci se respectă întru totul regula postului și nu se mai fac nunți. Și nu se fac nunți în această perioadă pentru că este o sfidare a rânduielilor de post. Chiar și credința populară recunoaște că aceste căsătorii nu țin, se destramă. În post, nunțile se pot face doar cu dispensa ierarhului locului, pentru motive bine întemeiate. În acest caz nunta se face în casă, cu mâncare de post, fără băuturi amețitoare și bineînțeles fără lăutari și muzică. Acest fel de nuntă are loc doar în cazuri extreme, când cineva este obligat să o facă’, spune pr. prof. Nicolae D. Necula.

Comentarii Facebook


Știri recente