Prima zi a congresului internațional despre familia creștină la Palatul Patriarhiei

În prima zi a Congresului internațional de teologie, care se desfășoară în Aula Magna Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei, având tema ‘Familia creștină, o binecuvântare pentru Biserică și societate’, organizat de Patriarhia Română, au avut loc mai multe comunicări care au abordat tema familiei din punct de vedere antropologic, istoric, biblic și juridico-canonic. În deschiderea lucrărilor, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un mesaj de bun-venit și de introducere în tema congresului.

Abordarea familiei creștine trebuie să țină cont de om, de perspectiva antropologică, pentru că unitatea tainică dintre bărbat și femeie are la bază consimțământul liber a două subiecte personale, libere și conștiente de sine. În cadrul congresului, părintele Nicolae Achimescu, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, în referatul ‘Profilul familiei europene – o abordare antropologico-istorică’, a prezentat rezumativ și sintetic evoluțiile de formă și de fond pe care familia creștină le-a suportat sau și le-a generat singură din timpul paradigmei istorice greco-romane până la Europa creștină și cu mutațiile care s-au produs, începând cu Iluminismul și cu secularizarea vieții omului. Incursiunea istorică asupra umanului, realizată de părintele profesor, a ilustrat că familia a avut pe lângă valențele sacre care au fost afirmate de creștinism în mod deplin și anumite valențe economice și sociale, care trebuie avute în vedere pentru că istoria nu poate fi despărțită de om, istoria face parte din ființa umană, iar manifestările umane din istorie constituie un moment de dialog între om și Dumnezeu. Cu alte cuvinte, lucrarea lui Dumnezeu trebuie să fie citită din întreaga istorie, pentru că în definitiv Biserica afirmă că Dumnezeu este stăpânul absolut al lumii și al istoriei, despre care spunem de atâtea ori că este în mâna Lui. Părintele profesor Nicolae Achimescu a subliniat că Europa poate fi gândită ca un continent, ca o unitate specifică doar datorită credinței creștine, care nu poate fi separată de sufletul europenilor și al familiei europene.

Familia, de la bun economic la manifestarea voii lui Dumnezeu

‘Așa cum se știe, din punct de vedere geografic, Europa este un continent fictiv nedemarcat foarte concret decât de o anume frontieră imaginară care se întinde de-a lungul Bosforului și Munților Urali. Motivul esențial al acestei delimitări este dat de faptul că Europa este privită în primul rând ca un continent creștin. O mare parte a continentului a dobândit un mare grad de unitate datorită faptului că popoarele cu fonduri foarte diferite au adoptat în timp normele creștine de viață’, a arătat părintele profesor Achimescu. De asemenea, referentul a subliniat că în perioada dominată de tradiția greco-romană familia a fost considerată un bun economic, un mediu în care ființele umane câștigau prosperitate, o înmulțeau și o transmiteau mai departe, de aceea căsătoria se făcea atunci numai între persoane din cadrul aceleiași familii, aceluiași clan, fără să permită pătrunderea unor persoane din afară. Divorțurile nu erau acceptate pentru că în felul acesta averea familială se diviza. Logica era ca prosperitatea și bogățiile să rămână în cadrul unei mari familii, astfel încât aceasta să aibă garanția dăinuirii peste timp și a puterii. Odată cu venirea creștinismului, s-au schimbat mentalitățile și inimile oamenilor, iar familia a devenit simbol al voii lui Dumnezeu, iar divorțul, ca o încălcare a acesteia, după cuvintele biblice ale Mântuitorului, care spunea că ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă. Împărăția cerească a lui Dumnezeu devenise valoarea supremă a creștinului și familia era o modalitate de a o dobândi. Odată cu Renașterea și Iluminismul, viața omului a fost ruptă de Biserică, astfel că divorțul a devenit treptat o practică acceptată de stat și o alternativă la căsătorie. Această tendință seculară s-a accentuat în ultimul secol, când familia este serios afectată de modul cum oamenii viețuiesc. ‘Formele de conviețuire alternative ale familiei nu mai sunt condamnate ca-n trecut, ci sunt acceptate de majoritatea populației ca moduri de comportament normale’, a subliniat părintele Nicolae Achimescu. În această situație sunt de-a dreptul înspăimântătoare anumite predicții care spun că în următorii ani se va ajunge ca numărul adulților necăsătoriți să fie egal sau chiar să-l depășească pe cel al adulților căsătoriți.

Familia și căsătoria în Noul Testament și în tradiția românească

După această prezentare antropologică și istorică, părintele profesor Vasile Mihoc, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, a prezentat comunicarea ‘Căsătoria și familia după Noul Testament’. Părintele profesor a arătat că în Noul Testament căsătoria și familia nu sunt tratate în mod sistematic și concentrat, ci sunt prezente elemente disparate în cadrul cărților nou-testamentare, dar care, analizate unitar, pot oferi o imagine interesantă asupra familiei și căsătoriei. În comunicarea sa, părintele Vasile Mihoc a arătat că studiile biblice pot oferi un discurs substanțial despre tema familiei care este izvor pentru celelalte discipline teologice, pentru că Sfânta Scriptură are în teologie o valoare normativă și canonică. ‘Așezată pe baze teologice social-umane, căsătoria relevă puternice conotații etice și sacramentale. Dumnezeu, Creatorul lumii, este după Sfânta Scriptură și Creatorul familiei, aceasta aparținând deopotrivă ordinii naturale și ordinii divine. Domnul Hristos dă căsătoriei caracterul unității și indisolubilității, ridicând-o la treapta de sfântă taină, iar Sfântul Pavel aseamănă unirea trainică în Hristos dintre soț și soție cu unirea dintre Hristos și Biserică. În consecință, Biserica învață, potrivit Sfintei Scripturi, că nu mai sunt doi, ci un singur trup, de aceea ceea ce Domnul a împreunat omul să nu despartă. Biserica Noului Testament este împotriva divorțului în afara cazului de adulter.’

Valorile creștine, în expoziție și film documentar

După aceste două referate, în Aula Magna ‘Teoctist Patriarhul’ a fost difuzat filmul documentar ‘Nunta la români’, realizat de Trinitas TV, iar în Sala ‘Europa Christiana’ a fost vernisată expoziția ‘Sfântul Botez și Sfânta Cununie în tradiția românească’. ‘În aceeași cheie specifică a ambientului expozițional am subliniat valorile familiei creștine tradiționale, care a fost la noi o instituție fundamentală și pentru care pledăm în continuare ca apărători ai tradițiilor ortodoxe de 2.000 de ani’, ne-a spus părintele Florin Șerbănescu, consilier patriarhal în cadrul Sectorului Patrimoniu cultural al Patriarhiei Române. În cadrul expoziției au fost prezentate mai multe exponate dintre care cele mai interesante au fost: o cristelniță din județul Neamț formată din trunchiul unui salcâm secular în formă de cruce și un epitrahil de la 1613, care are brodată scena Bunei Vestiri.

Mesaje din partea instituțiilor statului

Au mai fost citite și mesaje din partea unor instituții ale statului român. Din partea ministrului muncii, familiei și protecției sociale, a rostit mesajul Nicolae Ivășchescu, secretar de stat; din partea Secretariatului de Stat pentru Culte, Adrian Nicolae Lemeni, secretar de stat. A adresat un cuvânt academicianul Dan Berindei, vicepreședintele Academiei Române, și Ioan Pânzaru, rectorul Universității București, după cum ne informează Ziarul Lumina.

Participanți de renume internațional

Congresul internațional de teologie ‘Familia creștină, o binecuvântare pentru Biserică și societate’ este unul din evenimentele majore care omagiază anul 2011 ca an închinat Tainei Sfântului Botez și a Sfintei Cununii în Patriarhia Română și se desfășoară cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, între 1 și 3 noiembrie în Aula ‘Teoctist Patriarhul’ din Palatul Patriarhiei.

La sesiuni participă prof. Michele Riondino de la Universitatea Pontificală Lateranense din Roma, prof. Alejandro Torres Gutierrez de la Universitatea Publică din Navvara, prof. Luis Okulik de la Consiliul Conferințelor Episcopilor Europeni, pr. prof. Antony Borisov de la Academia Teologică din Moscova, alături de profesori de teologie din țară și străinătate.

Comentarii Facebook


Știri recente