Prima Liturghie după 60 de ani în biserica Palatului Cotroceni

Duminică, 11 octombrie 2009, a avut loc slujba Sfințirii bisericii reconstruite, cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfinții Mucenici Serghie și Vah”, din incinta Palatului Cotroceni, informează cotidianul Ziarul Lumina. La ceremonia sfințirii bisericii, oficiată de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de Înaltpreasfințitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, de Înaltpreasfințitul Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh Patriarhal, precum și de un ales sobor de preoți și diaconi, au participat domnul Traian Băsescu, președintele României, demnitari ai Statului român și mulți invitați.

În timpul slujbei de Sfințire, părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Ecleziarh al Catedralei patriarhale și Exarh Cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a citit hrisovul de sfințire a sfântului lăcaș, în care s-a arătat că biserica Mănăstirii Cotroceni, monument reprezentativ pentru cultura și civilizația medievală românească, și-a recăpătat înfățișarea inițială și a fost sfințită ca paraclis al Palatului Cotroceni în ziua de 11 octombrie 2009 de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un ales sobor de arhierei, preoți și diaconi, în urma eforturilor de reconstruire depuse de Fundația Cantacuziono, formată din membri ai familiei Cantacuzino, și de Administrația Prezidențială. „Pomenește, Doamne, pe toți care s-au ostenit și au contribuit la zidirea și înfrumusețarea acestui sfânt lăcaș”, stă scris în hrisovul de sfințire a bisericii.

La finalul slujbei de Sfințire, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în care s-a evidențiat că sfințirea unei biserici este un eveniment mare și sfânt, cu o semnificație spirituală deosebită. Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat înțelesurile teologice ale slujbei Sfințirii și importanța prezenței bisericii, ca spațiu sacru al darurilor cerești.

În încheierea cuvântului, Patriarhul României a înștiințat în mod solemn pe toți cei prezenți că prin bunăvoința Înaltpreasfințitului Irineu, Mitropolitul Olteniei, biserica nou sfințită a primit în dar două părticele din moaștele Sfinților Mucenici Serghie și Vah, care se păstrează în Catedrala mitropolitană din Craiova, iar racla în care au fost așezate cele două fragmente de sfinte moaște au fost oferite în dar de Patriarhia Română.

De asemenea, Părintele Patriarh Daniel a oferit în dar bisericii o cruce de binecuvântare și o icoană a Sfântului Vasile cel Mare, Sfânta Scriptură și Liturghierul, ediția jubiliară 2008.

Domnul Traian Băsescu, președintele Românei, a oferit cu acest prilej Părintelui Patriarh o ediție a celor Patru Sfinte Evanghelii, tipărită în mod special pentru acest moment solemn.

Slujba de Sfințire a fost urmată de oficierea Sfintei Liturghii, la finalul căreia, în fața bisericii, președintele României a ținut o scurtă alocuțiune prin care a subliniat că slujba de ieri a fost un moment important pentru Complexul Cotroceni, dar și pentru istoria românilor. „Complexul Cotroceni este, prin toată istoria lui, locul în care s-a împletit cultura, credința în Dumnezeu și puterea politică. De 60 de ani însă, Complexului Cotroceni îi lipsea una dintre componentele de bază ale puterii politice în România. Îi lipsea simbolul credinței. De 60 de ani, aici, până astăzi nu s-a mai săvârșit o Liturghie”, a spus președintele României.

Prima atestare documentară a așezărilor de la Cotroceni datează din anul 1598, iar ceva mai târziu, în anul 1660, satul Cotroceni, așa cum era cunoscut în acele vremuri, a fost luat în stăpânire de Șerban Cantacuzino, iar la 1671, acesta își întregește proprietatea plătind 360 de galbeni fiilor lui Ghiorca Căpitanul, fostul stăpân al satului. Pe partea cea mai înaltă a colinei, într-un luminiș al pădurii de odinioară, a fost așezat schitul cu hramul „Sfinții Mucenici Serghie și Vah”, care a fost, de multe ori, loc de refugiu pentru prigoniții din diferite pricini. Aici s-a retras și Șerban Cantacuzino, împreună cu o mână de boieri, răsculați împotriva lui Gheorghe Duca. Legendele vremii ne spun că aceștia au stat aici, în schitul Cotrocenilor, trei zile și trei nopți, timp în care Șerban Cantacuzino s-a rugat, a mulțumit și a făgăduit înaintea icoanelor de aici că va ridica pe locul schitului salvator o nouă mănăstire. Construcția mănăstirii a început în 1679, în primul an de domnie a lui Șerban-Vodă. Mănăstirea a fost terminată în anul 1682 și împodobită de domnitor și de membrii familiei sale. În lunga sa existență, mănăstirea a suferit de pe urma cutremurelor de la 1738 și 1802 și a incendiilor din 1718 și 1787, fiind mereu reparată și împodobită. După cutremurul din 1940, biserica a fost reparată, iar după 1947, a fost definitiv închisă. Între anii 1950-1976, în acest ansamblu de clădiri a funcționat Palatul Pionerilor. În anul 1976, pionierii au fost mutați și a început elaborarea unui proiect de restaurare și extindere a întregului ansamblu în vederea transformării lui într-o nouă reședință prezidențială. Un colectiv de arhitecți, ingineri și meșteri, coordonat de arhitectul Nicolae Vlădescu, a demarat această lucrare, însă, pentru construcția ansamblului de la Cotroceni, cutremurul din 4 martie 1977 a avut efecte dezastruoase, nu atât pentru construcțiile incintelor, cât mai ales pentru biserica din centrul ansamblului. Biserica, neîngrijită timp de 30 de ani, a suferit avarii grave la acest cutremur. S-au făcut lucrări de restaurare, extindere și remodelare arhitecturală la toate clădirile ansamblului, mai puțin la biserică, a cărei demolare a fost hotărâtă în 1984. În afara obiectelor de cult, a iconostasului sculptat, de o mare valoare artistică, și a unor elemente din piatră, prin grija specialiștilor s-a mai salvat la demolarea bisericii o suprafață de aproximativ 80 mp din fresca originală. Reconstrucția ei a început după anul 2000.

Comentarii Facebook


Știri recente