Preotul Ștefan Stoica în detenția comunistă

S-a născut la 19 aprilie 1907, în familia agricultorului Nicolae Stoica din Botoșești-Paia, județul Dolj. După școala primară din localitatea natală, între 1922 și 1930, tânărul Ștefan Stoica a urmat Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea. A fost hirotonit pe seama parohiei din satul natal, pentru ca mai apoi să fie transferat la Urdinița, comuna Brabova. În perioada interbelică, preotul Stoica a militat pentru renașterea spirituală a României, așa cum o invoca Mișcarea Legionară. După instalarea guvernului național-legionar, părintele Stoica nu a depus o activitate politică militantă, cum nici la rebeliune nu a participat. În schimb, deoarece păstra legăturile cu prieteni care odinioară activaseră în mișcare, la 30 decembrie 1942, părintele Stoica a fost internat pentru câteva luni în lagărul de preoți de la Mănăstirea Tismana. Din aceleași motive, după schimbarea politică a României din 1944, la 20 octombrie, părintele a fost internat din nou în lagărul de la Târgu Jiu, pentru ca două luni mai târziu să figureze la Lugoj. A fost eliberat la 30 martie 1945, întorcându-se la parohia din Urdinița. Pentru că reprezenta un reper de moralitate și spiritualitate în comunitate, autoritățile comuniste îl urmăreau informativ. Părintele Stoica nu avea manifestări împotriva regimului, înțelegându-și rolul pe care îl avea față de credincioși pentru păstrarea și cultivarea credinței creștine. Cu toate acestea, organele de represiune i-au inventat o încadrare juridică, astfel încât, în 1950, l-au condamnat la 5 ani închisoare corecțională pentru pretinse ilegalități comise în perioada antonesciană. A executat 4 ani și 3 luni din pedeapsă, părintele întorcându-se în mijlocul credincioșilor săi. După 1958 a început un alt val de represiune. Din nou, organele de represiune au căutat să-l condamne pe părintele Stoica la alți ani de detenție. De data aceasta, procedura a fost simplificată. La 27 iunie 1959, părintele Stoica a fost arestat din nou, pentru ca o lună mai târziu să primească o decizie de trimitere în lagăr de muncă pentru 72 de luni. Până în 1962 a fost anchetat la Securitatea din Craiova, apoi mutat la Jilava, Galați și în lagărul de muncă de la Periprava. La 9 mai 1964 a fost eliberat, întorcându-se la parohia sa. După arestarea din 1959, familia preotului a avut foarte mult de suferit. Soția și fiica au fost scoase din învățământ și din locuință. De asemenea, după eliberare, părintele Stoica a fost urmărit și anchetat constant de Securitate, până în decembrie 1989.

(Articol publicat în Ziarul Lumina din 5 iulie 2013)

Comentarii Facebook


Știri recente