Preotul Ioan Moldovan sub teroarea Securității

Anul 1958 aducea un nou val de teroare în România. După episodul revoluției de la Budapesta, regimul Dej dorea să-și manifeste fidelitatea față de fratele mai mare de la răsărit, mai ales că trupele sovietice erau retrase din România. Și cum se putea arăta această dragoste ideologică, decât prin reinstaurarea terorii prin arestări și anchete interminabile. Erau suspectați toți cei care trecuseră deja prin gulagul românesc, cei care manifestau și cea mai discretă inițiativă culturală, dar mai ales clericii ortodocși, mereu suspectați de „activitate legionară”. Așa a fost în cazul preotului Ioan Moldovan din Laslău Mare, în vremea aceea în raionul Târnăveni, regiunea Stalin. Acesta s-a născut la 27 (în alte surse 17) ianuarie 1906, în familia unor agricultori din Sălcud, județul Mureș. După absolvirea Academiei Teologice de la Sibiu, tânărul Moldovan a fost ales și hirotonit pe seama Parohiei Petrilaca, în apropiere de satul natal. S-a implicat în mișcarea de trezire spirituală invocată de Mișcarea legionară, mai ales că fusese cununat de către însuși Corneliu Z. Codreanu (în acea vreme cununiile politice erau la modă). A activat politic, însă fără a se remarca într-un militantism pronunțat. Deși nu mai activa pe tărâmul politic încă din 1941, după instalarea regimului comunist a fost urmărit permanent de către Securitate. În schimb, părintele Moldovan a înțeles că trebuie să slujească în continuare altarului și să fie aproape de semenii săi. Din 1952 a fost transferat ca paroh la biserica din Laslău Mare. S-a implicat în procesul de colectivizare a agriculturii și pentru introducerea gazului metan în localitate. Preotul Moldovan era apreciat atât de păstoriții săi, cât și de autoritățile locale. Cu toate acestea, la 21 septembrie 1959 a fost arestat, și casa percheziționată de Securitate. Printre altele, i s-au confiscat corespondență, manuscrise cu predici și însemnări religioase și „un caiet cu catehizarea copiilor”. În ancheta de la Securitatea din Codlea a fost acuzat că, începând cu anul 1957, ar fi reluat legăturile politice cu foști legionari, precum preotul Ioan Sămârghițan din Cerghid. În fapt, se întâlnise cu acesta în 1956 la sfințirea bisericii din Laslău Mare și doi ani mai târziu la o înmormântare la Căpâlna de Sus. Anchetatorii au încercat să-i construiască un întreg scenariu de conspirație legionară care ar fi constat prin activitate legionară și colportarea știrilor de la posturile de radio străine. La audierea martorilor, proveniți mai ales din autoritățile din comuna Laslău, anchetatorii s-au confruntat cu adevărate pledoarii în favoarea preotului Moldovan. În consecință, la 14 ianuarie 1960 Direcția regională de securitate Stalin a încheiat procesul penal intentat preotului Ioan Moldovan. Acesta a fost eliberat la 17 ianuarie 1960 din Penitenciarul Brașov, întorcându-se astfel la parohia sa.

(Articol publicat în Ziarul Lumina din 31 mai 2013, apărut sub semnătura lui Adrian Nicolae Petcu)

Comentarii Facebook


Știri recente