Preasfințitul Corneliu a sfințit noul sediu al arhivei Episcopiei Hușilor

Preasfințitul Părinte Corneliu, Episcopul Hușilor, a oficiat, ieri, 22 ianuarie, în Duminica a 32-a după Rusalii, slujba de sfințire a birourilor Administrației eparhiale, precum și noua locație a arhivei Episcopiei Hușilor, informează Ziarul Lumina, Ed. de Moldova. Cele două clădiri au beneficiat de ample lucrări de reparație și modernizare în cursul anului 2011, fiind adaptate cerințelor actuale de desfășurare a activității administrative, economice, social-misionare și culturale, precum și de păstrare și conservare a fondului arhivistic. Bogata arhivă a Episcopiei Hușilor, ce cuprinde documente începând din anul 1834 și care funcționa în condiții total improprii, este găzduită, începând din această lună, într-un nou sediu, adaptat cerințelor de păstrare și conservare a fondului arhivistic.

‘O arhivă nu înseamnă altceva decât un fragment palpabil de istorie, o istorie pe care dorim să o transmitem, în bune condiții, și generațiilor viitoare. De aceea, avem datoria să păstrăm și să conservăm fiecare act ce reprezintă trecutul nostru. Noua arhivă a necesitat lucrări complexe și costuri foarte mari, dar ne-a ajutat Dumnezeu și am împlinit acest lucru, care era atât de necesar și de stringent de făcut’, a subliniat Episcopul Hușilor.

Pe lângă noul sediu al arhivei episcopiei, PS Corneliu a mai sfințit, ieri, lucrările de reparație și modernizare a birourilor Administrației eparhiale și cele de consolidare a beciului domnesc, care se aflau, de asemenea, într-o stare accentuată de degradare. ‘Mulțumim lui Dumnezeu pentru că ne-a ajutat în ducerea la bun sfârșit a acestor lucrări complexe și mulțumesc, de asemenea, colaboratorilor mei și tuturor celor care au dus, timp de luni și luni de zile, o muncă asiduă, pentru a ne putea bucura, astăzi, de satisfacția unui lucru bine făcut. Iar orice lucru bun se împlinește cu foarte mult sacrificiu, mai ales aici și mai ales în zilele noastre’, a spus Preasfințitul Părinte Corneliu.

Pilda îngerului trimis pe pământ, pentru a afla lucrul cel mai de preț

Bucuria finalizării lucrărilor de reparație și modernizare a obiectivelor menționate a fost întregită, ieri, de mulțimea de credincioși care s-a adunat în Catedrala episcopală din Huși, pentru a fi prezenți la Sfânta Liturghie săvârșită de Preasfințitul Corneliu, înconjurat de un ales sobor de clerici, din care au făcut parte părinții protoierei din protopopiatele eparhiei, clericii din Administrația eparhială și slujitori ai Catedralei episcopale. Atmosfera duhovnicească a fost înfrumusețată de răspunsurile corului Catedralei episcopale și de cele ale corului elevilor de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox ‘Sf. Ioan Gură de Aur’, din Huși.

În cuvântul de învățătură adresat credincioșilor la finalul slujbei, Preasfințitul Părinte Corneliu a făcut o paralelă între convertirea la credință a vameșului Zaheu, descrisă în Evanghelia Sfântului Apostol Luca, și pilda îngerului trimis de Dumnezeu în lume, pentru a afla lucrul cel mai de preț și a i-L aduce: ‘Se spune că Dumnezeu a trimis un înger pe pământ, să caute și să-I aducă cel mai prețios lucru pe care el îl va afla. Și a nimerit îngerul într-o luptă, într-un război, cu suferințe și cu lacrimi. Iar îngerul a luat sufletul unui om care suferise în această luptă și l-a dus înaintea lui Dumnezeu, spunându-I: ‘Cel mai de preț lucru pe care l-am găsit este ca cineva să-și sacrifice propria viață pentru neamul lui și pentru apărarea țării lui, dar mai ales a celor care nu se pot apăra’. Dumnezeu i-a răspuns că este acesta un lucru mare, dar nu cel mai mare. Și s-a întors îngerul pe pământ, găsind, de această dată, într-un spital, o soră care, îngrijind bolnavi contagioși, s-a îmbolnăvit ea însăși și și-a dat duhul. ‘Cu adevărat, cel mai mare lucru și mai de preț este acela de a fi în stare să-ți dai propria viață pentru a-ți salva semenul’, a spus îngerul. Dumnezeu s-a bucurat, dar i-a răspuns, din nou, că nici acesta nu este cel mai mare și mai de preț lucru care poate fi pe pământ. Îngerul s-a întristat și a plecat a treia oară. Și ajungând, într-o seară, la o casă, a văzut o lumină slabă ce lumina odaia. Iar în afara casei era un tâlhar, care se pregătea să-i atace pe cei din casă și să-i jefuiască. Dar când a ridicat tâlharul privirea pe geam, a văzut o femeie care își închina pruncul, înainte de a-l culca, spunându-i rugăciunea și însemnându-l cu semnul sfintei cruci. Atunci s-a oprit și și-a adus aminte cum la fel făcea și mama lui cu el, când era mic. Și a început să plângă atât de tare, încât stăpânii casei au ieșit afară, să vadă ce se petrece. Și le-a mărturisit lor trecutul lui zbuciumat și plin de păcate. Iar pe când mărturisea, sufletul i-a părăsit trupul. Îngerul i-a luat sufletul și l-a dus înaintea lui Dumnezeu, iar Dumnezeu i-a spus: ‘Acesta este cel mai mare și mai de preț lucru de pe pământ. Când un suflet chiar păcătos, un suflet care a uitat de mine, se întoarce și revine la starea lui firească’. Așa și Zaheu, mai-marele vameșilor din Ierihon, și-a schimbat viața atunci când L-a întâlnit pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Precum tâlharul care și-a amintit de lucrurile frumoase și curate din fosta lui viață, și vameșul Zaheu, privind pe Mântuitorul, a simțit nevoia de a mărturisi public propria viață, iar sufletul lui și-a găsit odihna în Izvorul Vieții’.

Comentarii Facebook


Știri recente