Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: „Pelerinajul este o călătorie sfântă”

Zece mii de credincioși și șase sute de preoți ai celor trei Protopopiate din Capitală și ai celor două Protopopiate din județul Ilfov au participat ieri, 27 martie, la Pelerinajul de Florii închinat Intrării Domnului în Ierusalim în Capitală. Manifestările au început cu slujba Vecerniei oficiată în Biserica Mănăstirii bucureștene „Radu Vodă”, după care Preasfințitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit rânduiala sfințirii stâlpărilor, informează TRINITAS TV.

Pelerinii, cu ramurile de stâlpări în mâini, au plecat apoi în procesiune spre Catedrala Patriarhală, trecând pe la Biserica – Paraclis patriarhal „Sfântul Spiridon Nou” și pe la Biserica „Sfânta Ecaterina”, paraclisul Facultății de Teologie Ortodoxă din București. La Catedrala Patriarhală pelerinii au fost întâmpinați de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Patriarhul României le-a vorbit miilor de credincioși veniți pe Dealul Mitropoliei, din fața Reședinței Patriarhale, despre importanța și sensul Pelerinajului creștin: „Pelerinajul acesta de Florii care acum a reînviat după șaptezeci de ani de întrerupere are o mulțime de înțelesuri duhovnicești, atât pentru credința noastră, cât și pentru viața noastră pe Pământ. În primul rând, așa cum se arată în cântările și în rugăciunile Bisericii Ortodoxe, acest Pelerinaj ne aduce aminte de Pelerinajul sau de călătoria Mântuitorului nostru Iisus Hristos cu șase zile înainte de Patima Sa și anume atunci când a înviat pe prietenul său Lazăr în Betania. Și această înviere s-a făcut ca o mângâiere pentru cele două surori ale lui Lazăr și anume Marta și Maria.

Intrarea Domnului în Ierusalim s-a făcut ca o intrare triumfală, pentru că poporul a simțit iubirea Lui ca iubire manifestată pentru oameni care trec prin suferință. Maria și Marta plângeau din cauza suferinței pricinuite de moartea prematură a fratelui lor Lazăr. Dar atât Lazăr, cât și Marta și Maria erau prieteni ai Mântuitorului Iisus Hristos. În casa lor Mântuitorul venea adesea. Și Sfânta Evanghelie după Ioan ne arată că atunci când Mântuitorul a văzut că Lazăr, prietenul Său, a murit și era acum în mormânt de patru zile a plâns. El Care a spus femeii văduve din Nain care și-a pierdut pe unicul său fiu și-l ducea la mormânt i-a zis ‘Nu mai plânge’. Acum El plânge pentru că moartea nu este starea firească. Cartea Sfântă a Noului Testament ne arată că cel din urmă dușman al omului care va fi desființat este moartea. Noi ne-am prea obișnuit cu moartea. Ne-am înjugat cu ea și o numim fenomen natural. Dar omul creat după chipul lui Dumnezeu Cel veșnic viu nu este făcut pentru moarte, ci este făcut pentru viață veșnică. Moartea este urmarea păcatului, este un accident al voinței libere greșit folosite de către om ca neascultare față de Dumnezeu.

Iar Mântuitorul Iisus Hristos când vede pe prietenul Său Lazăr în mormânt plânge cu cei ce plâng. Cel mai scurt verset din Noul Testament este acesta: ‘Iisus plângea’ (Ioan XI, 25). Deci, când înviază pe Lazăr, prietenul Său, Mântuitorul Iisus Hristos deja în mod profetic anunță Învierea cea de obște a tuturor oamenilor. Când Hristos Domnul spune surorilor Marta și Maria că Lazăr nu mai doarme, nu este mort și că va învia ele răspund ‘Știm că va învia în Ziua de Apoi’, adică la Învierea cea de obște. Și atunci Mântuitorul descoperă cel mai mare Adevăr zicând: ‘Eu sunt Învierea și Viața. Cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri viu va fi’. Chiar dacă va muri cu trupul va fi viu cu sufletul.

Cu alte cuvinte, învierea nu este un fenomen natural. Învierea în înțelesul iudaic și creștin este un dar exclusiv al lui Dumnezeu. Învierea nu se aplică la oameni ca la natură când primăvara natura revine la viață. Învierea nu este un fenomen natural legat de ciclurile naturii. Învierea este o binecuvântare, un dar și o răsplată de la Dumnezeu pentru drepți. De aceea, în Vechiul Testament se credea la început că numai drepții vor învia, întrucât învierea se considera a fi o răsplată a lui Dumnezeu pentru cei ce în lume au trăit în mod drept, adică în mod evlavios. Mai târziu însă s-a arătat în profeția lui Iezechiel că toți oamenii vor învia. Unii însă vor învia pentru învierea vieții, adică printr-o comuniune de iubire și viață veșnică cu Dumnezeu. Iar alții pentru învierea judecății. Și acest adevăr este repetat de Mântuitorul Iisus Hristos și precizat în detaliu în Evanghelia după Ioan care se citește în fiecare sâmbătă și la fiecare slujbă de înmormântare.

Deci, Mântuitorul Iisus Hristos înviind pe Lazăr cel mort de patru zile prevestește Învierea cea de obște. De aceea, noi cântăm în troparul Sâmbetei lui Lazăr că de fapt prin învierea lui Lazăr Mântuitorul a preînchipuit, prefigurat, programat Învierea cea de obște. Însă învierea lui Lazăr este în același timp și o mărturie a faptului că Hristos Însuși Își va învia din morți propria Sa umanitate. De aceea, noi nu spunem că Hristos a fost înviat din morți, ci El ‘a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le’. Când a spus ‘Eu sunt Învierea și viața’ a arătat că Izvorul Învierii și al Vieții veșnice este Dumnezeu Omul Care a venit în lume să biruiască păcatul, iadul și moartea și să ne dăruiască nouă viață veșnică și mare milă. Deci, Pelerinajul acesta de Florii este un Pelerinaj al Învierii, o anticipație, o pregustare, o prevestire și o binevestire a Sărbătorii Paștilor. Intrarea Domnului în Ierusalimul pământesc este deja o preînchipuire a Intrării Lui după suferință, moarte și Înviere în Ierusalimul ceresc. De aceea, în Noaptea de Paști în Biserica Ortodoxă se cântă ‘Luminează-te, Luminează-te Noule Ierusalime, că Slava Domnului peste tine a strălucit. Saltă acum și te bucură Sioane, iar tu Preacurată Născătoare de Dumnezeu veselește-te întru Învierea celui născut al Tău’.

Ce caută pomenirea Ierusalimului ceresc în timpul slujbelor din Noaptea de Paști? Tocmai prin aceasta se arată că Hristos Cel care a intrat în Duminica Floriilor în Ierusalimul pământesc ca să pătimească, să treacă prin moarte, acum după Înviere deja trăiește în Ierusalimul ceresc. „Și această cântare puțin modificată se cântă la sfințirea unei Biserici ortodoxe. După sfințirea ei cântăm și noi ‘Luminează-te, Luminează-te noule Ierusalime, că Slava Domnului peste tine a răsărit. Această casă Tatăl a zidit-o, această casă Fiul a întărit-o, această casă Duhul Sfânt a înnoit-o’, a luminat-o, a sfințit-o și a sfințit sufletele noastre. Prin aceasta ni se arată că fiecare Biserică ortodoxă este o icoană a Ierusalimului ceresc care ne pregătește pentru Înviere. Este un laborator al Învierii. Deci, faptul că Pelerinajul nostru de Florii începe de la o Biserică, trece prin fața multor Biserici și apoi ajunge tot la o Biserică ne arată că este vorba de un Pelerinaj pe pământ cu gândul la patria noastră cerească, la Ierusalimul ceresc la Împărăția Preasfintei Treimi.

Pe lângă acest aspect de amintire, de aducere aminte, a Intrării în Ierusalim a Pelerinajului din Betania în Ierusalim al Mântuitorului Iisus Hristos Pelerinajul nostru creștin de Florii mai are și alte semnificații duhovnicești care derivă din primul. Și anume că noi nu avem cetate stătătoare în lumea această, că suntem călători. Pelerinajul este o călătorie sfântă cu scop sfânt. Nu este o călătorie de plimbare, nu este un turism de curiozitate, nu este un exercițiu de mișcare fizică pentru o circulație mai bună a sângelui și nici o simplă aerisire de promenadă. Pelerinajul de Florii este o călătorie cu scop de căutare a sfințeniei. Pelerinajul are totdeauna ca scop căutarea sfințeniei din locurile sfinte, biblice. De aceea facem Pelerinaje la Ierusalim în Țara Sfântă. Dar este și o căutare, o călătorie cu scop de căutare a Locurilor sfinte din oameni sfinți înmormântați în lumea aceasta în pământ sau ale căror Moaște se află în sfinte racle. Căutăm sfințenia Locurilor sfinte unde a călcat Dumnezeu cel Unul Sfânt în Țara Sfântă. Dar căutăm și sfințenia Sfintelor Moaște și ale sfintelor Icoane făcătoare de minuni și căutăm și sfințenia locurilor unde omul sfințește locul, dacă se sfințește pe sine mai întâi în legătură de rugăciune, de împărtășire din Cel Unul Sfânt, Unul Domn Iisus Hristos.

Iar în aceste momente de pregătire pentru Sfintele Paști Pelerinajul nostru în oraș mai este și o mărturisire a credinței în comuniune, nu în izolare. Anul acesta este declarat de Sfântul Sinod ca fiind Anul Omagial al ‘Crezului Ortodox și al Autocefaliei Românești’. Credința este cu atât mai puternică și mai frumoasă, mai luminoasă cu cât se mărturisește în comun, în comuniune și în comunitate. Dacă fiecare ne rugăm acasă rugăciunea noastră este bine primită, dar când ne rugăm împreună în Biserică, când mărturisim credința în Biserică și în afara ei prin Pelerinaj atunci credința se întărește, frumusețea și binecuvântarea ei sporește. Iată Pelerinajul nostru de Florii este o mărturisire în comun a credinței și nu doar în interiorul Bisericii, în interiorul zidurilor, ci și în lume, în societate. Noi nu ascundem credința sub obroc pentru că ea este Lumina vieții. Noi nu o impunem nimănui, dar o propunem în mod solemn și bucuros ca bucurie din bucuria lui Hristos cel înviat din morți. Ca bucurie din bucuria lui Lazăr și din bucuria surorilor lui, Marta și Maria.

În sfârșit, un Pelerinaj de Florii este o binecuvântare pentru cetate. Mai întâi este o binecuvântare pentru că multe Parohii și Protopopiate ies din izolare, din autosuficiență, se adună laolaltă și se pun în mișcare, în procesiune, în înaintare spre Sfintele Paști. Deci, Pelerinajul este comuniune în procesiune, este o mărturisire în înaintare spre Hristos, este și un urcuș spre Înviere. De aceea, noi considerăm că o mare binecuvântare este Pelerinajul acesta pentru toți cei care participă mai întâi la el, dar și pentru cei care îl văd fie direct, fie prin intermediul televiziunii, fie aud vorbindu-se despre el prin intermediul radioului. Este o binecuvântare extinsă, o binecuvântare împărtășită, o binecuvântare care se transmite de la noi ca bucurie la alții”.

La finalul cuvântului de învățătură Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a felicitat pe organizatorii acestui Pelerinaj, pe Preasfințiții Episcopi prezenți, pe părinții consilieri, pe părinții protopopi și pe preoții prezenți la Pelerinaj, dar nu în ultimul rând a adresat felicitări și tuturor credincioșilor care au participat la acest Pelerinaj închinat Intrării Domnului în Ierusalim: „Dorim ca atare să mulțumim tuturor celor care au contribuit la organizarea acestui Pelerinaj care a redevenit o tradiție pentru Capitala României și care este acum urmat și în provincie în diferite orașe, în diferite eparhii. În mod deosebit mulțumim Preasfințitului Episcop Vicar Varsanufie Prahoveanul care a coordonat organizarea acestui Pelerinaj și care a pornit de la Mănăstirea Radu Vodă și a condus această procesiune sfântă, plină de lumină și bucurie ca pregustare a Sfintelor Paști. Mulțumim și Preasfințiților Episcopi care sunt aici de față prezenți și în mod deosebit semnalăm faptul că avem un pelerin venit de aici de aproape din Australia și Noua Zeelandă. Preasfințitul Mihail a binevoit să fie printre primii ierarhi ai Sfântului Sinod care au sosit aici pentru marea și binecuvântata zi de Joi din Sfânta și Marea Săptămână a Sfintelor Patimi care ne pregătește pentru Sfânta și Luminata zi a Învierii și anume Sfânta și Marea Joi.

Anul acesta se va sfinți Marele Mir aici pentru a douăzeci și una oară de când noi suntem Biserică autocefală, de când a fost proclamată Autocefalia de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Felicităm, de asemenea, pe părinții consilieri și părinții protopopi care au contribuit la organizarea acestui Pelerinaj de Florii care din an în an se arată mai luminos și mai binecuvântat și mai folositor pentru misiunea noastră în cetate. Și desigur, mulțimea preoților prezenți aici din Protopopiatele 1, 2 și 3 Capitală, Ilfov Sud și Ilfov Nord care în veșminte luminoase arată de acum bucuria și lumina Sfintelor Paști. De asemenea, felicităm pe părinții protopopi din județul Prahova care nu au putut veni aici, dar acolo în zona lor au organizat astăzi Pelerinajul de Florii. Felicităm pe toți preoții care în toată țara, cu binecuvântarea ierarhilor lor, au participat la Pelerinajul de Florii sau alții mâine în alte zone vor organiza acest Pelerinaj de Florii. În tot acest Pelerinaj se vede comuniunea românească, conștiința pastorală și misionară a preoților noștri și se vede și bucuria și iubirea credincioșilor.

Deci, felicităm și pe toți tinerii și vârstnicii, credincioșii pelerini care sunt aici prezenți sau în altă parte unde au participat la Pelerinaje. Rugăm pe Hristos Domnul, Cel care a intrat în Ierusalim spre Patima Sa, spre Pătimirile Sale de bunăvoie să ne dăruiască și nouă bucuria Învierii Sale și să ne dăruiască binecuvântarea Sa pentru a spori în credință, pentru a trece prin necazuri și suferință, prin încercări. Pentru că totdeauna El aduce bucurie prietenilor Săi. Și așa după cum l-a înviat pe Lazăr, prietenul Său, după cum a mângâiat sau a consolat pe Maria și pe Marta, surorile lui Lazăr, așa Hristos Domnul este prezent în viața noastră și când trecem prin necazuri, prin suferință și când primim bucurii binecuvântate, spre Slava Preasfintei Treimi și spre a noastră mântuire. Amin”.

Acesta este al treilea an în care este organizat Pelerinajul de Florii în București.

Comentarii Facebook


Știri recente

Factbox: Ortodoxia Românească în Ungaria

Cu ocazia Zilei Ungariei (23 Octombrie), prezentăm principalele date despre românii ortodocși din această țară. Românii din Ungaria se împart în două principale categorii: comunitatea istorică românească a românilor care, după trasarea graniţelor actuale, au…