Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: „Hristos ne cheamă să ne luăm crucea și neputința noastră și să le aducem pe toate la El”

Ieri, 7 martie, în duminica a III-a a Sfântului și Marelui Post, în cadrul Sfintei Liturghii oficiate la Catedrala patriarhală, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură, informează cotidianul „Ziarul Lumina”. Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat că această duminică așezată la mijlocul Postului Sfintelor Paști este sărbătoarea care ne arată și ne îndeamnă să avem în centrul vieții noastre pe Hristos Cel Răstignit și Înviat.

Preafericirea Sa a arătat că în această zi cinstim în mod deosebit Sfânta și de viață făcătoare Cruce a Domnului nostru Iisus Hristos și că în taina Sfintei Cruci, descoperită pe cer Sfântului Împărat Constantin și apoi găsită în pământ de mama sa Elena, este arătată unirea prin Domnul Hristos a cerului cu pământul. „Această duminică a III-a din Post, numită Duminica Sfintei Cruci, a fost rânduită de Biserică pentru a ne încuraja în urcușul nostru duhovnicesc, spre Înviere, spre Sfintele Paști. Întrucât Sfânta Cruce este semn de biruință a lui Hristos asupra păcatului, asupra morții și asupra iadului, ea este și armă de biruință, împotriva duhurilor rele, împotriva ispitelor și a tuturor încercărilor venite de la demon sau de la oameni ca să ne despartă de Hristos Dumnezeu. Ca semn de biruință este cinstită Sfânta Cruce, nu ca semn de suferință, de biruință după ce am trecut prin suferință, și de aceea noi o numim Sfânta și de Viață Făcătoare Cruce a lui Hristos”, a spus PF Părinte Patriarh Daniel.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat că prin semnul Sfintei Cruci, acum în mijlocul postului, cei care au slăbit oarecum în curajul lor de a posti, de a se ruga, de a se pocăi sunt îndemnați spre a urca duhovnicește în interiorul sufletului spre întâlnirea cu Hristos Cel Răstignit și Înviat.

Preafericitul Părinte Patriarh a evidențiat condițiile principale pentru cei care doresc să fie ucenici adevărați ai lui Hristos. „Trei condiții principale sunt puse pentru orice om care dorește să fie creștin sau ucenic al lui Hristos: lepădarea de sine, luarea sau asumarea Crucii și urmarea lui Hristos, adică să împlinim poruncile lui Dumnezeu, să ascultăm de El, să trăim în comuniune cu El, să-I cerem ajutorul Său pentru ca să putem împlini în viața noastră poruncile Sale. Lepădarea de sine nu înseamnă desființarea de sine, ci lepădarea unui mod egoist de a trăi. Înseamnă schimbarea modului de viață, și anume să nu mai avem în centrul vieții noastre persoana noastră, ci legătura de iubire cu Dumnezeul Cel veșnic și cu semenii noștri.

Dacă viața noastră este trăită în mod egoist, trecător și limitat, nu este pe calea mântuirii, dar când este centrată în Hristos, Dumnezeu-Omul, atunci ea se umple de iubirea cea nesfârșită a lui Dumnezeu și devine comuniune eternă cu Dumnezeu, încă de aici. În această iubire reciprocă iubim și noi pe semenii noștri.

A doua condiție este luarea, purtarea sau asumarea Crucii. Luarea Crucii are aici un înțeles duhovnicesc. Nu înseamnă o purtare a lemnului Crucii pe spate, ci de a constata că viața noastră este supusă limitării și fragilității. Crucea ne arată neputința noastră de a fi ceea ce dorim noi și a fi ceea ce dorește Dumnezeu ca să fim noi. Crucea este o neputință care aduce suferință. Crucea poate fi o boală incurabilă purtată toată viața sau ca o copilărie trăită ca orfan de părinți, poate să fie o văduvie lungă sau poate să fie o neîmplinire. Întotdeauna Crucea ne arată că ceva ne lipsește, că adesea suntem răstigniți între dorință curată și neîmplinirea idealului propus”, a arătat Părintele Patriarh Daniel.

Patriarhul României a explicat: Crucea ne arată că păcatul ca boală a sufletului se răsfrânge adesea și ca boală a trupului. Constatând limitele noastre, Hristos ne îndeamnă să le aducem la El, să nu le purtăm singuri, ca Unul care a cunoscut suferința.

„Singurătatea sporește suferința, dar dacă suferința noastră este purtată în comuniune de iubire și de rugăciune către Hristos, atunci suferința noastră se diminuează. Mântuitorul Iisus Hristos ne cheamă ca, atunci când trecem prin suferință, necazuri sau boală, să nu ne răzvrătim, ci să ne pocăim, să nu ne îndepărtăm, ci să ne apropiem de Dumnezeu, să ne rugăm mai mult, să postim mai mult, să ne pocăim mai mult și să ne împărtășim mai des cu Trupul și Sângele Său. Hristos ne cheamă să ne luăm crucea, suferința și neputința noastră și să le aducem pe toate la El, pentru ca El să schimbe suferința în speranță și să transforme Crucea în scară către Dumnezeu”, a spus PF Daniel.

În final, Preafericirea Sa a explicat că „în Evanghelia de azi Mântuitorul Hristos ne mai arată că nu-i folosește la nimic omului grija pentru lucrurile materiale sau să câștige lumea dacă își pierde sufletul său, iar pentru a-și câștiga sufletul său este nevoie de unirea lui cu Dumnezeu. Mântuitorul vorbește și despre slava Împărăției Cerurilor, arătând prin aceasta legătura dintre Cruce și slava Învierii, dintre pocăință pentru păcatele noastre și biruința asupra păcatelor ca binecuvântare de la Hristos și ca arvună a bucuriei Sfintelor Paști”.

Comentarii Facebook


Știri recente