Preafericitul Părinte Patriarh Daniel efectuează în aceste zile o vizită canonică în Mitropolia Ardealului

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel efectuează în aceste zile o vizită canonică în Mitropolia Ardealului, la invitația Înaltpreasfințitului Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului.

Luni, 17 august 2009, a avut loc primirea la Catedrala nouă din Făgăraș, cu hramurile „Sfântul Ioan Botezătorul” și „Sfinții Martiri Brâncoveni”, unde s-a săvârșit o slujbă de Te Deum și a avut loc citirea Hrisovului de proclamare a Sfinților Brâncoveni drept ocrotitori ai municipiului Făgăraș și ai Țării Făgărașului. Cu acest prilej, Patriarhul Daniel a primit titlul de „Cetățean de Onoare” al municipiului Făgăraș din partea Primăriei Municipiului Făgăraș.

La finalul slujbei de mulțumire, la care au participat toți preoții din Protopopiatul Făgăraș, călugări, credincioși și oameni veniți de pretutindeni pentru a lua parte la acest moment deosebit, Înaltpreasfințitul Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, a mulțumit Părintelui Patriarh pentru prezența pe aceste meleaguri. „Istoria Țării Făgărașului este încărcată de evenimente deosebite. Românii ardeleni au trăit cu toții martirajul lui Brâncoveanu și de aceea ei sunt foarte sensibili și apropiați de lucrarea aceasta, de mărturia pe care a dat-o un voievod împreună cu familia sa, cu fiii și cu sfetnicul său. Considerăm că este un dar de la Dumnezeu șansa aceasta de a-i avea ocrotitori și, în același timp, este un dar de la Dumnezeu prezența Preafericirii Voastre”, a spus Înaltpreasfințitul Laurențiu.

În continuare, părintele Ioan Ciocan, protopop de Făgăraș, a citit Hrisovul de proclamare a Sfinților Brâncoveni drept ocrotitori ai municipiului Făgăraș și ai Țării Făgărașului, hrisov semnat și binecuvântat și de Patriarhul României, care va rămâne mărturie peste veacuri a dragostei credincioșilor față de istoria martirică a neamului nostru. „În conștiința poporului dreptmăritor de pe aceste meleaguri, acești sfinți mucenici sunt vii și prezenți nu doar prin lăcașurile de cult ctitorite de voievodul martir, cât mai ales prin jertfelnicia lor pilduitoare și prin moștenirea spirituală, culturală și națională lăsată neamului românesc. Apreciind evlavia poporului arătată acestor mari Sfinți Mucenici, Permanența Consiliului Eparhial a de Dumnezeu păzitei Arhiepiscopii a Sibiului, în ședința sa de lucru din 13 iulie 2009, a hotărât ca Sfinții Martiri Brâncoveni, prăznuiți la 16 august, să fie de acum și până în veac ocrotitorii spirituali ai cetății și Țării Făgărașului și rugători înaintea Tronului ceresc pentru primirea darurilor milostivirii dumnezeiești”, s-a arătat în hrisovul de proclamare citit luni, 17 august 2009.

De asemenea, la acest ceas de sărbătoare a fost citit de către primarul orașului, domnul Constantin Sorin Mănduc, hotărârea de proclamare a Sfinților Brâncoveni drept ocrotitori ai orașului Făgăraș, care s-a făcut la propunerea Primăriei, iar apoi primarul i-a înmânat Părintelui Patriarh titlul de „Cetățean de Onoare” al acestei localități și, de asemenea, a salutat prezența în mijlocul credincioșilor și a tuturor cetățenilor din Făgăraș, a tuturor oaspeților.

Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriah Daniel a ținut un cuvânt în care a vorbit despre spiritul jertfelnic al Sfintului Martir Constantin Brâncoveanu, ca mărturisire a dreptei credințe ortodoxe în vremuri de încercare. „Pe lângă jertfelnicia lui în calitate de ctitor de biserici, astăzi noi ne amintim, trăim intens și sentimentul jertfelniciei ca mărturisire a dreptei credințe ortodoxe în vremuri de încercare. Este ușor să fii credincios când totul merge bine, dar este foarte greu să fii fidel, credincios, în vreme de ostilitate, de adversitate, de răutate. Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu era un om foarte cult, un om foarte învățat și a unit cultura și credința, dar credința lui a fost mai tare decât cultura pe care a adunat-o ca un om harnic”, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre. Preafericirea Sa a subliniat că Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu a fost recunoscut ca valoare și demnitate nu numai de către români, ci de către mulți creștini. Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu este un mărturisitor al credinței, nu doar un om promotor al culturii. Într-o vreme de secularizare există foarte mulți oameni de cultură, dar puțini unesc atât de profund cultura cu credința, până la jertfelnicie. Acest principe român credincios, jertfelnic, era harnic și darnic. Era un bun organizator, un ctitor de credință și cultură.

Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat, de asemenea, că trebuie să „cultivăm virtuțile sfinților, ctitori de biserici și să cultivăm legăturile noastre de întrajutorare între diferitele regiuni și mai ales să cultivăm demnitatea noastră de români ziditori de altare sfinte”.

Ca semn de prețuire pentru lucrarea de zidire a bisericii și de lucrare misionară desfășurată la Făgăraș, Părintele Patriarh a oferit pentru altarul catedralei o icoană cu Sfinții Brâncoveni, un Liturghier în noua ediție și un album cu Catedrala patriarhală din București.

De asemenea, Patriarhul a oferit președintelui Consiliului Județean Brașov, domnul Aristotel Căncescu, membru în Adunarea Eparhială a Sibiului, ordinul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Preafericirea Sa a evidențiat și vrednicia, hărnicia și atașamentul față de Biserică a domnului primar Sorin Constantin Mănduc, căruia i-a oferit ordinul „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”.

Primarul Mândruc a oferit Patriarhului Daniel, în numele tuturor locuitorilor Țării Făgărașului, o icoană cu Sfinții Martiri Brâncoveni, pictată la Mănăstirea Sâmbăta de Sus.

Momentele de sărbătoare de luni s-au încheiat printr-o vizită la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, unde părintele stareț Ilarion Urs i-a oferit Patriarhului României, în Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, o icoană reprezentând Mutarea la cer a Maicii Vieții. Întâistătătorul Bisericii noastre a mulțumit pentru darul primit și a evidențiat că „Mănăstirea Sâmbăta de Sus este un simbol al credinței puternice, al dărniciei și al vredniciei Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, care, prin activitatea, prin evlavia și prin dragostea sa față de toți românii, a simbolizat legăturile dintre Țara Românească și Transilvania”.

Sursa: ziarullumina.ro

Comentarii Facebook


Știri recente