Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a început vizita canonică în Mitropolia Moldovei și Bucovinei

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a început luni vizita canonică în Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Pe 7 septembrie Patriarhul României a fost întâmpinat la Mănăstirea Sihăstria, din județul Neamț, după cum informează cotidianul Lumina al Patriarhiei Române. În cadrul Privegherii, în cinstea Nașterii Maicii Domnului, care este și hramul bisericii vechi din incinta Mănăstirii Sihăstria, în Catedrala „Sfânta Cuvioasă Teodora” a avut loc o slujbă de Te Deum pentru Părintele Patriarh. Ieri, pelerini din toată țara au participat la slujba de sfințire a bisericii cu hramurile „Înălțarea Sfintei Cruci” și „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” de la Schitul Poiana lui Ioan al Mănăstirii Sihăstria. Târnosirea sfântului lăcaș a fost oficiată de Patriarhul Daniel și Mitropolitul Teofan, alături de alți cinci ierarhi ai Bisericii noastre.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a fost întâmpinat în prima zi a acestei săptămâni în sunetul clopotelor la poarta Mănăstirii Sihăstria de Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, alături de alți arhierei ai Bisericii noastre, de obștea acestei vetre monahale, precum și de peste 200 de credincioși. În Catedrala „Sf. Teodora de la Sihla” a avut loc apoi un Te Deum, oficiat de Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. La acest eveniment au mai asistat Înaltpreasfințitul Petru, Mitropolitul Basarabiei, Preasfințitul Calinic, Episcopul Argeșului și Muscelului, Preasfințitul Corneliu, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului. La finalul slujbei de mulțumire, Înaltpreasfințitul Mitropolit Teofan a adresat un cuvânt de bun-venit în care a amintit de hramul Mănăstirii Sihăstria „care este împodobit cu două evenimente speciale: sfințirea Schitului Poiana lui Ioan și prezența Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române”. „Preafericirea Sa se află la locurile sfinte din Moldova. Preafericirea Sa revine acasă la oamenii pe care i-a păstorit și la locurile în care s-a ostenit ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei timp de aproape două decenii. Vizitarea unor sfinte mănăstiri și săvârșirea unor lucrări sfințitoare la așezăminte inițiate de Preafericirea Sa constituie tot atâtea întâlniri în duh și în adevăr cu sfinții acestor locuri. Calea străbătută în aceste zile de Preafericirea Sa este o cale în care orice pas constituie o întâlnire cu sfinții acestor locuri”, a spus Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

A urmat cuvântul arhimandritului Victorin Oanele, starețul Mănăstirii Sihăstria, care a evidențiat dubla bucurie pe care o trăiește mănăstirea, prin serbarea hramului și prin vizita Patriarhului Daniel. „Vizita Preafericirii Voastre constituie un moment de înălțare sufletească și bucurie duhovnicească pentru obștea acestei sfinte mănăstiri în care V-ați format și în care ați devenit monah în urmă cu aproape un sfert de veac. Astăzi se bucură și părinții duhovnicești ai mănăstirii noastre, Paisie, Cleopa, Ioanichie și alți părinți care ocrotesc această chinovie prin rugăciunile lor din Biserica triumfătoare”, a spus arhim. Victorin Oanele.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a explicat că vizita sa în Mitropolia Moldovei și Bucovinei este una canonică, statutară, de lucrare duhovnicească pentru întărirea comuniunii în credința ortodoxă, pentru a mulțumi lui Dumnezeu pentru binefacerile pe care le-a dăruit și pentru a arăta apreciere pentru cei care s-au ostenit în Mănăstirea Sihăstria și în schiturile ei, „în care, pe lângă rugăciune multă, se desfășoară o activitate bogată de zidire de lăcașuri sfinte, zidire care este necesară și simultană cu zidirea noastră duhovnicească”. Părintele Patriarh a vorbit despre libertatea de după 1990 a credincioșilor ortodocși din Moldova, ce a fost folosită pentru a-L preamări pe Dumnezeu. „Există două feluri de a folosi libertatea. Un fel de folosire a libertății – sfânt – și un mod de folosire a libertății – păcătos. Sfinții folosesc libertatea spre a se apropia de Dumnezeu mai mult și pentru a face mai mult bine semenilor lor. Aici, la Sihăstria, se vede cum materia se transformă în spirit și spiritul în materie, cum rugăciunea și lucrarea de zidire duhovnicească și edilitară se armonizează. Părinții nevoitori ai acestei mănăstiri, părintele Cleopa, părintele Paisie, părintele Ioanichie împreună cu părintele stareț Victorin s-au completat unii pe alții într-o liturghie a minții înduhovnicite și a lucrării binecuvântate de Dumnezeu. Noi avem nevoie de persoane care întrupează în rugăciunea și în spiritualitatea și activitatea lor duhul Sfinților Părinți Capadocieni pe care îi prăznuim anul acesta în mod deosebit”, a afirmat Preafericitul Părinte Daniel, care a amintit apoi că anul acesta la Patriarhia Română s-a întrunit o comisie specială formată din membri ai Academiei Române și teologi, care să scrie împreună o istorie a monahismului românesc. „Este timpul ca noi să avem o istorie a monahismului românesc și în același timp să arătăm valorile sale. Este timpul ca această istorie să fie folosită pentru întărirea vieții monahale, pentru că vedem că secularizarea în diferite părți ale lumii are o influență negativă asupra monahismului nostru. A scăzut statornicia din mănăstiri, a scăzut râvna. De aceea este nevoie să scoatem în evidență valorile de bază ale monahismului sfinților părinților noștri de demult și recenți. Avem nevoie de rugători mulți în cer și pe pământ, pentru ca Biserica să fie o corabie a mântuirii și monahii să fie rugători ai neamului, sprijinitori ai activităților noastre duhovnicești de sfințire și de mântuire a credincioșilor”, a mai completat Părintele Patriarh.

A doua zi, de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, la Schitul Poiana lui Ioan din județul Neamț a avut loc sfințirea bisericii acestei așezări monahale de către Preafericitul Părinte Daniel, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Petru, Preasfințitul Părinte Episcop Calinic al Argeșului și Muscelului, Preasfințitul Părinte Episcop Corneliu, Preasfințitul Părinte Episcop-Vicar Calinic Botoșăneanul, și Preasfințitul Arhiereu-Vicar Ioachim Băcăuanul. Vremea ploioasă de toamnă nu i-a împiedicat pe credincioși să urce până la Poiana lui Ioan pentru a participa la târnosirea bisericii. Hrisovul de sfințire a fost citit de arhim. Dosoftei Șcheul, mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane din Iași.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în care a amintit faptul că, după sfințirea bisericii, credincioșii, atât bărbații, cât femeile, pot intra în sfântul altar pentru a săruta Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și Sfânta Masă, „cerând Mântuitorului Iisus Hristos, Preasfintei Treimi, ca, așa cum a fost împodobită această biserică, să sfințească Preasfânta Treime și viața noastră și să ne dăruiască ajutorul și harul Său, ca să dobândim în biserică mântuirea și să intrăm în împărăția cerurilor”, a spus Părintele Patriarh, care a dăruit bisericii Schitului Poiana lui Ioan un set de sfinte vase, o cruce de binecuvântare, un Liturghier și Sinaxarul Sfinților Capadocieni.

De asemenea, credincioșii care au trecut prin sfântul altar au primit din partea Întâistătătorului Bisericii noastre iconițe cu Înălțarea Sfintei Cruci. Slujba Sfintei Liturghii a fost săvârșită apoi pe un podium special amenajat lângă mănăstire de Episcopul-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Preasfințitul Calinic Botoșăneanul, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Credincioșii care au participat la această sărbătoare s-au rugat în timpul slujbei de sfințire, apoi au trecut prin sfântul altar pentru a se închina. Unii pelerini au rămas în contiunuare la slujba arhierească, alții au coborât la Mănăstirea Sihăstria, pentru a participa la Sfânta Liturghie săvârșită de Înaltpreasfințitul Teofan, Înaltpreasfințitul Petru, Preasfințitul Calinic, Preasfințitul Corneliu și Preasfințitul Ioachim Băcăuanul. „Am fost la slujba de sfințire de la Poiana lui Ioan, iar acum ne bucurăm ca am asistat la Sfânta Liturghie cu prilejul hramului Mănăstirii Sihăstria. Este o mare bucurie pentru noi faptul că am primit binecuvântare de la Părintele Patriarh și de la ceilalți ierarhi, întrucât am venit de departe”, a declarat Elena Porfir din Galați. „Am trăit cu mare intensitate sărbătoarea de astăzi, care ne-a apropiat mai mult de Dumnezeu, de Maica Domnului, de sfinți. Aceste locuri minunate pe care le-am vizitat astăzi vor rămâne imprimate mereu în conștiința mea. Mă refer aici la Poiana lui Ioan și la Mănăstirea Sihăstria, care au îmbrăcat straie de sărbătoare. Am dorit ca să particip la slujba de sfințire a Schitului Poiana lui Ioan, pentru a trece prin sfântul altar și pentru a ne împărtăși din cuvântul plin de semnificații al Părintelui Patriarh”, a afirmat Daniel Ciobanu din Piatra Neamț. „Am venit în pelerinaj la Mănăstirea Sihăstria, pentru a participa la slujba de sfințire a Schitului Poiana lui Ioan. M-am rugat pentru sănătate, spor și ajutor în familie, cerând mijlocire la Maica Domnului, cea care este bucuria tuturor necăjiților. Am fost bucuroasă că m-a învrednicit Dumnezeu să pot participa la această dublă sărbătoare pentru Mănăstirea Sihăstria”, a mărturisit Rodica Florariu din Târgu Neamț.

Slujba Sfintei Liturghii, cu prilejul hramului Bisericii „Nașterea Maicii Domnului” de la Mănăstirea Sihăstria a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Teofan, Înaltpreasfințitul Petru, Preasfințitul Calinic, Preasfințitul Corneliu și Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, în Catedrala „Sf. Cuv. Teodora de la Sihla”. În cuvântul de învățătură citit de Preasfințitul Corneliu, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat importanța sărbătorii Nașterii Maicii Domnului și semnificațiile sale.

Înaltpreasfințitul Mitropolit Teofan a amintit în cuvântul adresat credincioșilor faptul că sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului coincide cu nașterea unui nou schit, apreciind în același timp faptul că Preafericitul Daniel s-a aflat în mijlocul soborului de ierarhi, preoți și diaconi, „binecuvântând poporul venit să se închine și să-și vadă păstorul de altădată și păstorul de acum în haină de patriarh”.

Întâistătătorul Bisericii noastre a oferit apoi Crucea Patriarhală clasa I armandritului Victorin Oanele, starețul Mănăstirii Sihăstria, iar alți ctitori care s-au evidențiat în sprijinirea lucrărilor de la Schitul Poiana lui Ioan au primit Diploma de onoare „Sf. Ap. Andrei, Ocrotitorul României”. Arhim. Victorin a mulțumit Patriarhului pentru vizita pastorală pe care o întreprinde în Mitropolia Moldovei și Bucovinei, implicit în Mănăstirea Sihăstria, dar și Mitropolitului Teofan care, „atunci când îndatoririle pastoral-misionare i-au permis, a căutat loc de liniște la Schitul Poiana lui Ioan”. Starețul Sihăstriei i-a oferit Patriarhului nostru un tablou cu vrednicii de pomenire arhimandriți Paisie și Cleopa.

La rândul său, Preafericitul Patriarh Daniel a mulțumit părintelui stareț pentru urările făcute, arătându-și în același timp dorința ca Dumnezeu „să ne ajute să avem cât mai multe bucurii duhovnicești, de zidiri de biserici, dar și de zidire interioară, pentru că aceasta este ținta cea mare. Văzând biserica frumoasă din lumea aceasta, să ne înălțăm cu gândul și cu simțirea spre frumusețile cele netrecătoare în împărăția lui Dumnezeu”.

La sfârșitul Sfintei Liturghii, Părintele Patriarh Daniel, a încredințat pe Preasfințitul Corneliu al Hușilor să citească predica pe care Preafericirea Sa a alcătuit-o la sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului.

Despre sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, Preafericirea Sa a menționat că a fost fixată în ziua a opta a anului bisericesc, pentru că cifra opt simbolizează eternitatea sau viața fără de sfârșit. Nașterea Fecioarei Maria din părinții ei înaintați în vârstă, Ioachim și Ana, care s-au rugat mult pentru a avea un copil, este „momentul principal al pregătirii ca Fiul cel Veșnic al lui Dumnezeu să devină om în istorie, pentru a birui moartea și a dori oamenilor viața veșnică în împărăția cerurilor. Remarcăm de asemenea faptul că în slujba Vecerniei mari Maica Domnului este numită «locaș», «templu al lui Hristos Dumnezeu, Împăratul tuturor și Ziditorul», precum și «Biserica cea Sfântă, locașul lui Dumnezeu», iar slujba Utreniei din 8 septembrie arată că Fecioara Maria, «Cea plină de har», este persoana umană care are cea mai profundă și puternică legătură cu Preasfânta Treime, tocmai pentru că din ea a luat fire omenească Fiul lui Dumnezeu, prin bunăvoința Tatălui veșnic și cu prezența activă a Sfântului Duh”.

Așadar, legătura dintre Preasfânta Treime și Preasfânta Născătoare de Deumnezeu devine icoană vie a Bisericii celei Una, Sfânta, Sobornicească și Apostolească, pe care o mărturisim în Crezul niceoconstantinopolitan, imediat după credința în Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh.

Pentru Biserica Ortodoxă, mijlocirea Fecioarei și a sfinților nu se adaugă mijlocirii lui Hristos, ci se înserează în interiorul acesteia, adică mijlocirea Maicii Domnului și a sfinților se realizează în harul dăruit lor prin Hristos.

Preasfânta Fecioară Maria, Maica Domnului nostru Iisus Hristos, se arată ca fiind Eva cea nouă și icoana vie a Bisericii lui Hristos, când stă sub crucea Mântuitorului Cel răstignit, din a cărui coastă curge sânge și apă, simbol al Botezului și al Euharistiei, ca sfinte taine prin care creștinii participă la viața veșnică dăruită de Hristos Bisericii Sale, după cum a subliniat Părintele Patriarh.

Din exemplul Fecioarei Maria, Biserica lui Hristos învață să preamărească pe Dumnezeu prin lucrarea Sa mântuitoare în istorie, pentru ajutorul dobândit de la El în prezent, trăind cu speranța dobândirii vieții veșnice. Tot de la Preasfânta Fecioara Maria, Biserica lui Hristos învață să fie slujitoare smerită a lui Dumnezeu în lucrarea de mântuire a oamenilor, unind smerenia cu speranța, viața duhovnicească cu setea de dreptate socială, binecuvântarea prezentă cu bucuria viitoare. Numită în cântările liturgice ortodoxe „Biserică sfințită și rai cuvântător”, Fecioara Maria, Maica Domnului, prin rugăciunile ei, împreună cu Biserica, este izvor de bucurie și nădejde, ocrotitoarea fecioarelor și a mamelor, păzitoarea copiilor și a tinerilor, sprijinitoarea bătrânilor și a săracilor, vindecătoarea bolnavilor și călăuza celor dezorientați.

Comentarii Facebook


Știri recente