Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea Golia

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat astăzi, 17 octombrie, Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoți și diaconi, la Biserica Mănăstirii Golia cu ocazia resfințirii acestui sfânt locaș. Sfânta Liturghie a început în jurul orei 10:35 și a fost oficiată pe o esplanadă special amenajată în fața bisericii.

Din soborul de ierarhi, alături de Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române s-au aflat Înaltpreasfințitul Vasilios, Mitropolit de Elassona, Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Preasfințitul Atenagora, Episcop de Sinope, Preasfințitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, Episcop-Vicar Patriarhal, Preasfințitul Emilian Lovișteanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului și Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.

Cu acest prilej, Mănăstirea Golia a primit din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, al doilea hram – Acoperământul Maicii Domnului.

După rostirea Sfintei Evanghelii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat un cuvânt de învățătură celor prezenți în care a arătat că Pilda Semănătorului, citită astăzi la Sfânta Liturghie, „este semnificativă pentru viața noastră bisericească care trebuie să rodească prin lucrarea Duhului Sfânt, dar și prin lucrarea noastră, și anume să facă roditor cuvântul lui Dumnezeu, cuvântul Evangheliei”.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a vorbit în cuvântul său despre cele patru categorii de semințe care au căzut în patru locuri diferite arătând că: „În general Mântuitorul Iisus Hristos nu ne explică pildele Sale, ci lasă ca înțelesul duhovnicesc cel mai profund să fie dedus de fiecare din cei ce ascultă pilda Sa, și aceasta depinde de starea duhovnicească a omului, de cultura lui, de pregătirea lui, dar mai ales de râvna lui pentru cele sfinte”.

„Acum însă pentru că ucenicii L-au rugat să le spună ce înseamnă pilda aceasta, El a explicat pilda Semănătorului spunând că semințele căzute pe cale, călcate în picioare și apoi mâncate de păsările cerului reprezintă acea categorie de oameni care ascultă cuvântul lui Dumnezeu, dar vine diavolul, spune Mântuitorul Hristos, și fură cuvântul Evangheliei din inima lor ca nu cumva să rodească și să se mântuiască. În mod surprinzător atunci când Mântuitorul doar enunță pilda Sa vorbește despre păsările cerului care au mâncat sămânța căzută pe cale și călcată în picioare de către trecători, însă când tâlcuiește înțelesul acestor semințe căzute nu mai spune că păsările cerului le-a luat, ci diavolul care înșeală pe om și-l face să uite repede Cuvântul Evangheliei, să nu-l prețuiască îndeajuns. Astfel legătura aceasta între păsările cerului și duhurile rele care înșeală pe om și fură rodul cuvântului lui Dumnezeu din inima lor este în limbajul biblic lesne de înțeles dacă ne gândim că Sfântul Apostol Pavel a spus în Epistola sa către Efeseni, în capitolul șase, că lupta noastră nu este cu trupul și cu sângele, ci cu duhurile răutății care se află în văzduhuri. Deci aceste duhuri ale răutății înșeală pe om și-l fac să uite repede ce s-a spus în cuvântul Evangheliei, ce s-a spus la predică, în Biserică, când citim Sfânta Scriptură sau scrierile sfinților. Cale aceasta pe care cad semințele și pe care le calcă oamenii în picioare este calea obiceiurilor rele, este calea rătăcirilor, calea care duce la pierzare „, a spus Preafericirea Sa referitor la semințele căzute pe cale, din pilda Semănătorului.

Patriarhul României a arătat că semințele din loc pietros reprezintă oamenii cu o credință superficială: „A doua categorie de oameni este reprezentată de semințele care cad în loc pietros, unde este puțină umezeală, ele încolțesc repede dar se usucă repede pentru că, spune Mântuitorul Iisus Hristos, nu au loc pentru rădăcini. Oamenii aceștia care sunt reprezentați de semințele căzute pe loc pietros sunt credincioșii nestatornici, cei care au auzit cuvântul lui Dumnezeu, s-au entuziasmat mult, au făcut multe promisiuni că vor fi într-un mod exemplar cei mai buni, dar în foarte scurt timp au uitat ceea ce au făgăduit, credința lor fiind superficială, fără adâncime și nestatornică”.

Oamenii reprezentați de semințele căzute între spini sunt aceia care se sufocă sufletește sub povara grijilor lumești, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: „A treia categorie de oameni este simbolizată de semințele care au căzut între spini. Aceștia sunt, spune Mântuitorul Iisus Hristos, acei oameni care primesc cuvântul lui Dumnezeu, au o sensibilitate, o receptivitate față de credință, față de Evanghelie, față de misiunea Bisericii, dar spune Mântuitorul, sub povara grijilor, a bogățiilor și a plăcerilor lumii acesteia se înăbușe, se sufocă sufletește, spiritual și nu aduc rod desăvârșit. ”

Oamenii cei cu inimă curată și bună reprezintă sunt reprezentați de semințele care au căzut pe pământ roditor: „A patra categorie de semințe reprezintă pe cei care sunt numiți în Evanghelie ‘pământul cel bun’, adică brazda roditoare. Mântuitorul îi numește pe aceștia care fac roditori Cuvântul Lui Dumnezeu, în viața lor, oamenii cei cu inimă curată și bună, adică oamenii fără viclenii, oamenii sinceri,oamenii smeriți, de acea noi cerem de mai multe ori, în timpul Sfintei Liturghii, ‘Dumnezeule curățește-mă pe mine păcătosul și mă miluiește’, sau ‘Inimă curată zidește întru mine Dumnezeule’. Deci, inima curată înseamnă omul sincer în fața lui Dumnezeu și în fața oamenilor. Mântuitorul Iisus Hristos nu a spus numai că cei cu inima curată sunt roditori, sau fac roditor Cuvântul lui Dumnezeu în viața lor, ci a spus curată și bună, deoarece pot fi oameni sinceri, evlavioși, dar zgârciți”, a spus Preafericirea Sa.

Totodată, părintele arhimandrit Vitalie Danciu, starețul Mănăstirii Golia, a rostit un cuvânt de mulțumire cu prilejul slujbei de resfințire: ‘Este o zi de mare bucurie pentru obștea Mănăstirii Golia și, îndrăznesc să cred, pentru toți ieșenii cu dragoste de Biserică. Nu a fost ușor până să ajungem la acest moment binecuvântat. Au fost ani de zile în care aproape ne pierduserăm speranța că se mai poate face ceva, iar schelele dinafară și mai ales cele dinăuntrul bisericii parcă se încăpățânau să intre și ele în istorie. Dar, văzând Dumnezeu nevrednicia mea, mi-a trimis ajutoare de nădejde. Mai întâi doamna Mioara Lujanschi mi-a sugerat că am putea accesa fonduri europene dacă vom încheia un parteneriat cu autoritățile locale. Consiliul Județean Iași, condus la acea vreme de domnul Lucian Flaișer, s-a alăturat imediat și fără nici un fel de rezerve la acest demers, continuat cu aceeași implicare și sub președinția domnului Constantin Simirad. La fel de prompt a fost Consiliul Local al municipiului Iași, condus și atunci, și acum, de primarul Gheorghe Nichita, care s-a alăturat acestui parteneriat, astfel încât s-au putut obține fondurile necesare pentru restaurarea și consolidarea bisericii, a turnului de la intrare și a altor elemente care țin de acest ansamblu mănăstiresc. Ne-am convins că omul propune, dar numai Dumnezeu dispune. Dacă voiește Dumnezeu, nici o problemă nu este de nerezolvat, nici o piedică de neînlăturat, nici un gând nu este greu a se face faptă. Mulțumesc Preafericitului Părinte Patriarh Daniel nu doar pentru binecuvântare și părinteasca povățuire, ci pentru implicarea efectivă și pentru că s-a jertfit, cât a fost Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, pentru a mișca acest proiect în direcția cea bună, mai ales în unele momente mai critice, când doar autoritatea Preafericirii Sale a pus lucrurile pe făgașul cuvenit. Înalt Preasfințitului Părinte Mitropolit Teofan îi mulțumesc pentru că a arătat aceeași dragoste pentru Golia și ne-a acordat arhiereasca binecuvântare, încurajându-ne de fiecare dată, rânduind ca acest moment de resfințire să aibă loc în ambianța atât de frumoasă a zilelor care înconjură praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva. Mulțumesc domnului Lucian Flaișer, domnului Gheorghe Nichita și domnului Constantin Simirad pentru că au dovedit dragoste pentru monumentele istorice ale acestei venerabile urbe moldave, pentru că au înțeles să fie solidari atunci când interesele comunității o cer și, nu în ultimul rând, pentru că au dovedit, prin aceste fapte, că au cu adevărat credință în Dumnezeu și dragoste pentru Biserică. Mulțumesc, totodată, în mod deosebit doamnei Georgiana Niculescu – directorul de proiect și în mod deosebit doamnei Claudia Stoica, domnului Mihai Chirica, domnului Cosmin Coman, doamnei Luminița Nazare, dar și instituțiilor implicate. Mulțumesc firmei Construcții Unu care, prin persoana domnului director Alexandru Marian, a dovedit că a consolida și restaura un monument nu ține doar de priceperea profesională, ci și de o anumită disponibilitate sufletească de a lăsa un lucru temeinic făcut urmașilor noștri. Tuturor celor care au ajutat în această perioadă Mănăstirea Golia, și sunt atât de numeroși, le aduc alese mulțumiri și îi rog să lase dragostea pe care o au pentru acest așezământ monahal să ne fie, și în continuare, sprijin frățesc și prilej de bucurie întru Domnul nostru Iisus Hristos, Căruia să-I fie slava în veci de veci. Amin’

În încheiere, Înaltpreasfințitul Mitropolit Teofan a mulțumit lui Dumnezeu pentru tot ajutorul, Preafericirii Sale pentru vizita canonică în Mitropolia Moldovei și Bucovinei, adresând și un cuvânt tuturor celor prezenți la Mănăstirea Golia, cu ocazia resfințirii sfântului lăcaș.

Comentarii Facebook


Știri recente