Pr. Staniloae era convins de faptul ca Teologia este stiinta mantuirii si a dobandirii vietii vesnice., a spus IPS Daniel la Centenarul Staniloae

Saptamana aceasta se desfasoara la Bucuresti Congresul International de Teologie prilejuit de Centenarul nasterii Parintelui Profesor Doctor Dumitru Staniloae. Academicianul Razvan Theodorescu spunea ca Parintele Dumitru Staniloae este carturarul care a facut ca teologia sa intre in cultura romaneasca. Prea Fericitul Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, spunea despre Parintele Dumitru Staniloae ca ‘este darul si binecuvantarea lui Dumnezeu pentru scoala teologica romaneasca’.

Pus sub semnul centenarului nasterii Parintelui Dumitru Staniloae, Congresul International de Teologie care se desfasoara la Bucuresti in perioada 9-14 noiembrie 2003, a avut astazi ca principala tema ‘Teologia ortodoxa si invatamantul teologic universitar’.

‘Parintele Dumitru Staniloae era convins de faptul ca Teologia este stiinta mantuirii si a dobandirii vietii vesnice.’, a spus printre altele Inalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, in evocarea facuta in numele Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane: ‘Teologia Parintelui Dumitru Satniloae are o constanta esentiala care ne ajuta sa vedem intregul, concentrat in fiecare parte a Teologiei sale. Aceasta constanta esentiala a gandirii sale este intelegerea Teologiei ca stiinta a mantuirii si a vietii vesnice. Intelegerea Teologiei ca stiinta sau slujire a mantuirii este si motivatia principala a efortului Parintelui Dumitru Staniloae de a reorienta si a reinnoi Teologia Academica Ortodoxa, adesea influentata de scolastica occidentala, eliberandu-o de aceasta prin intensificarea legaturii contemporane cu Teologia Sfintilor Parinti si prin adancirea legaturii Teologiei Dogmatice cu Spiritualitatea Liturgica si Mistico-Ascetica a Bisericii. Deja la inceputul slujirii sale ca dascal de Teologie, in anul 1930, Parintele Dumitru Staniloae remarca faptul ca disciplinele teologice academice sunt disparate si nu au o motivatie spirituala convergenta. Vorbind despre importanta Teologiei Dogmatice ca sinteza si sistematizare a intregii Teologii in scop unitar, precis, Parintele Dumitru Staniloae constata: ‘Lipsa Dogmaticii din formarea teologului face din disciplinele teologice, studii disparate, cu problemele care au pierdut din vedere subordonarea unui scop unitar. Atentia teologului este deviata de la Dumnezeu si actiunea Lui, la filologie, la istorie, la problemele sociologice, etc., privite pentru ele insele. Problema centrala religioasa, legatura sufletului cu Dumnezeu, in care se rezolva toate celelalte probleme, este, daca nu uitata, impinsa pe un plan secundar.’.’

Parintele Dumitru Staniloae a fost preocupat in cercetarea si scrierile sale sa descopere sensurile duhovnicesti ale invataturilor dogmatice pentru a-i ajuta pe oameni sa se mantuiasca si sa dobandeasca viata vesnica. In continuare, Inalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, a spus printre despre Teologia Parintelui Dumiru Staniloae in evocarea sustinuta astazi:’Daca in prefata ‘Dogmaticii’ lui Andrutzos, traducerea in romaneste din limba greaca in 1930, Parintele Dumitru Staniloae constata cu nemultumire slabirea legaturii dintre Teologie si Spiritualitatea Ortodoxa, in anul 1946, in prefata ‘Filocaliei’ constata ca Spiritualitatea, la randul ei, nu era suficient de orientata si de motivata teologic, nici nu avea reguli clare de progres duhovnicesc. Ori, ‘Filocalia’, pe care el o incepuse atunci sa o traduca din limba greaca in limba romana, reprezinta tocmai aceasta Spiritualitate Ortodoxa adanc motivata teologic si prezentata ca indrumare practica si precisa pe calea dobandirii mantuirii si a sfinteniei. In acest sens, Parintele Dumitru Staniloae observa: ‘Se cauta adeseori, in timpul mai nou, trairea religiei, dar trairea aceasta nu e canalizata spre o tinta, in mod stiintific, pentru a conduce sufletul dupa legi precise, spre o tot mai multa curatie si dragoste, ci este socotita ca o valoare in sine, chiar daca nu duce nicaieri, chiar daca orbecaieste alaturea cu drumul. In conceptia Sfintilor Parinti, trairea isi are valoare numai intrucat este o inaintare cu randuiala spre tinta desavarsirii. Filocalia ne arata cum sa ne umplem sufletul cu substanta densa a trairii religioase precis indrumate, cum este cea ortodoxa. Teologia trebuie sa fie lumina si indrumare pentru mantuire, pentru refacerea si adancirea legaturii omului cu Dumnezeu, ca participare la iubirea vesnica a Sfintei Treimi care se descopera si se comunica noua prin Iisus Hristos.’.’

Parintele Dumitru Staniloae s-a impus in constiinta multor contemporani ca un marturisitor al iubirii divine si al demnitatii umane.

Asa cum sublinia un prieten al sau, Parintele Dumitru Staniloae era un om care restaura increderea in viata. S-a dedicat intru totul cercetarii, scrierii si invataturii, dar nu a fost doar profesor, ci si preot care iubea Sfanta Liturghie, si era nu doar savant, ci si parinte duhovnicesc.

Legatura dintre Teologie si rugaciune, atat de des subliniata in opera sa, era evidenta in primul rand in persoana sa. Teologia nu era pentru Parintele Staniloae doar ceea ce studia, ci mai ales ceea ce traia. Pentru totdeauna si pentru toate generatiile care vor veni dupa noi, Parintele Dumitru Staniloae va fi profesorul care ne-a invatat taina apropierii de Dumnezeu. ‘Cand se va zice Filocalie, se va zice Staniloae.’, spunea Inalt Prea Sfintitul Antonie Plamadeala, Mitropolitul Ardealului.

Comentarii Facebook


Știri recente