Postul Sfinților Apostoli sau al Cincizecimii

Biserica Ortodoxă îi cinstește în mod special pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel rânduind o perioadă de pregătire duhovnicească care începe imediat după Duminica Tuturor Sfinților. Postul Sfinților Apostoli este în același timp în legătură și cu praznicul Cincizecimii, cu comunitatea Apostolilor și a Bisericii și cu predicarea Evangheliei.

După cum informează Ziarul Lumina, postul Sfinților Apostoli este legat de Pogorârea Duhului Sfânt pentru că este o cinstire a Duhului Sfânt care s-a revărsat peste Sfinții Apostoli și apoi o rugăciune și o cerere ca aceste daruri să se coboare și peste ceilalți creștini. Acest lucru este întărit de mărturia biblică, unde se spune că după Pogorârea Duhului Sfânt creștinii ‘stăruiau în învățătura apostolilor și în împărtășire, în frângerea pâinii și în rugăciuni’, apoi în continuare ‘și în fiecare zi, stăruiau într-un cuget în templu și, frângând pâinea în casă, luau împreună hrana întru bucurie și întru curăția inimii’. Astăzi această purtare a primilor creștini, nevoința de a se păstra curați pentru ca darurile Duhului Sfânt să nu se ia de la ei și să rodească, este exprimată de prezența acestui post închinat Sfinților Apostoli, care începe după Odovania Rusaliilor, când se încheie această sărbătoare. De aceea, în vechime, postul acesta era numit și Postul Cincizecimii, pentru că amintește de darurile Duhului Sfânt revărsate în Biserică.

Când Mirele se va lua, atunci vor posti

Perioada de post și rugăciune de după Rusalii este justificată și de cuvintele Mântuitorului Hristos care spunea despre apostoli și mai departe și despre Biserică că: ‘Pot, oare, prietenii mirelui să postească cât timp este mirele cu ei? Câtă vreme au pe mire cu ei, nu pot să postească. Dar vor veni zile când se va lua mirele de la ei și atunci vor posti în acele zile’. Aceste zile despre care vorbește Domnul sunt zilele Bisericii, când Mântuitorul Hristos este înălțat de-a dreapta Tatălui, iar creștinii se pregătesc duhovnicește și se roagă pentru venirea Duhului Sfânt. Teologia Ortodoxă mărturisește că Hristos nu este absent din Biserică, El este Capul ei nevăzut, după cum spune Sfântul Apostol Pavel, și este prezent prin lucrarea Duhului Sfânt. Noi înțelegem că Mirele nu mai este prezent trupește, nu mai poate fi văzut cum a fost pe vremea Apostolilor, dar ne rugăm și postim pentru ca Duhul să aducă o nouă prezență a lui Hristos, duhovnicească. Apoi, Postul Sfinților Apostoli este în legătură și cu Biserica însăși, cu începuturile ei, când vedem că un rol important l-a avut comunitatea Sfinților Apostoli, cei care au fost martorii evenimentelor din viața Mântuitorului și ai Învierii. Cei doisprezece Apostoli sunt temelia Bisericii, nucleul ei pentru că toți cei care au crezut în Hristos și s-au botezat au făcut-o pe baza mărturiei lor. Ei au fost învestiți de Domnul cu mandatul conducerii sinodale a Bisericii și al edificării ei în lume prin predica lor, prin cuvântul și fapta lor. De aceea în iconografie, Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt înfățișați ținând în mâini o biserică. Apostolilor le-a zis Domnul după Înviere: ‘Luați Duh Sfânt, cărora le veți ierta păcatele le vor fi iertate iar cărora le veți ține, ținute vor fi’, iar în alt loc la întrebarea lui Petru: ‘Doamne ce va fi cu noi?’, Mântuitorul spune ‘Voi veți judeca lumea stând pe douăsprezece tronuri’. Acest lucru arată că Apostolii nu au un rol important numai în Biserică, ci ei vor judeca lumea întreagă pentru că Hristos a fost vestit lumii întregi de către ei înșiși și de urmașii lor. Dintre toți Apostolii, două personalități se evidențiază: Sfinții Petru și Pavel, denumiți primii din ceata Apostolilor sau întâistătători. Petru a fost cel mai în vârstă dintre ei și cel mai respectat de ceilalți. Pe el, Domnul s-a sprijinit în nenumărate ocazii și i-a arătat o atenție deosebită pentru că dacă Petru înțelegea ceea ce El învăța și lucra, și ceilalți Apostoli înțelegeau. În Cezareea lui Filip, Petru mărturisește primul ‘Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Celui viu’, dar prin gura lui toți au mărturisit, iar la spălarea picioarelor Hristos îi spune ‘Acum nu înțelegi ceea ce eu fac dar va veni vremea când vei înțelege’, arătând cunoașterea de care se vor bucura toți Apostolii când va veni Duhul Sfânt peste ei. Alături de Petru, în Sfânta Scriptură este prezent și Pavel, care a fost chemat la apostolat de însuși Hristos Domnul și a fost considerat alături de cei doisprezece. Pavel, după propria mărturie, s-a ostenit în predicarea Evangheliei mai mult decât toți ceilalți Apostoli, a cutreierat aproape întreaga lume a Imperiului Roman și a răspândit Evanghelia în nenumărate locuri. De numele lui se leagă chemarea păgânilor la Hristos și el a fost denumit Apostolul neamurilor, adică al celor care nu erau dintre iudei. Biserica i-a așezat împreună, și i-a cinstit împreună, rânduind și o perioadă de post în cinstea lor. Acest lucru arată unitatea creștinilor în slujirea Evangheliei în edificarea Bisericii Mântuitorului Iisus Hristos, dincolo de păreri personale și orgolii lumești. Unitatea celor doi înseamnă și jertfirea de sine, și dăruirea reciprocă în relație de iubire și comuniune.

Durata și modul de postire

Începutul Postului Sfinților Apostoli este în funcție de data Sfintelor Paști. Începe întotdeauna luni după Duminica Tuturor Sfinților. Conform Pascaliei Bisericii Ortodoxe Române, Postul Sfinților Apostoli poate varia între 28 de zile, atunci când Paștele cade pe 4 aprilie, până în situația în care poate fi desființat, atunci când Paștele este prăznuit după data de 1 mai. Așa s-a întâmplat în anii 1945 și 1956 când Învierea a fost prăznuită pe 6 mai, iar Sfântul Sinod a hotărât ca postul să se țină în cele trei zile dinaintea sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel (sărbătoarea căzând înaintea Duminicii Tuturor Sfinților, în seara căreia se lasă sec de obicei). Aceeași situație a fost și în 1983 (Învierea Domnului – la 8 mai), când postul a fost numai de două zile (27-28 iunie).

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este un post ușor. În fiecare sâmbătă și duminică este dezlegare la pește, vin și ulei, precum și de sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie). Învățătura pentru posturi din Ceaslovul mare arată că luni, miercuri și vineri se mănâncă legume fără ulei, marți și joi aceleași cu untdelemn și vin. Dezlegarea la pește se dă și luni, marți și joi dacă atunci cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare și cu cruce neagră în calendar, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri se dezleagă la untdelemn și vin. Și în caz de hramul bisericii se dă dezlegare la pește. Dacă însuși praznicul Sfinților Apostoli Petru și Pavel cade miercuri sau joi, se face dezlegare la pește, vin și ulei.

Comentarii Facebook


Știri recente