PF Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, isi sarbatoreste ziua numelui

In Biserica Ortodoxa, astazi, este praznuit Cuviosul Teoctist, iar numele fostului egumen al unei manastiri din Sicilia, a fost luat si de Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, in anul 1935, cand a depus votul monahal la Manastirea Bistrita din judetul Neamt. PF Parinte Patriarh Teoctist s-a nascut la 7 februarie 1915, in satul Tocileni, judetul Botosani. Intre anii 1940-1944 a urmat cursurile Facultatii de Teologie din Bucuresti. La 5 martie 1950, a fost hirotonit in treapta de arhiereu, de catre Patriarhul Justinian, Mitropolitul Firmilian al Olteniei si Episcopul Chesarie al Dunarii de Jos. A fost ales Arhiepiscop al Craiovei si Mitropolit al Olteniei si instalat de Patriarhul Justinian in anul 1973, iar patru ani mai tarziu a fost ales Arhiepiscop al Iasilor si Mitropolit al Moldovei si Sucevei. La 9 noiembrie 1986, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales in demnitatea de patriarh. In toti acesti ani inchinati lui Dumnezeu si Bisericii, PF Teoctist a avut o activitate misionara impresionanta, apreciata de catre toti cei care l-au cunoscut. Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane a pastrat mereu in memorie locurile natale, parintii si dascalii pe care i-a avut, asa dupa cum avea sa marturiseasca in interviul acordat postului de Radio Trinitas, cu prilejul implinirii, la 7 februarie a.c., a 90 de ani de viata: ‘Voi incerca sa culeg din aceasta vasta panoplie a personalitatilor pe care le-am cunoscut si as incepe chiar cu parintii mei, dupa trup, care au fost personalitati mari pentru mine, care mi-au sadit in suflet tot ceea ce poate constitui pavaza, calauza si orientarea in viata. Apoi, profesorul meu din satul natal, profesorul Gheorghe Romanescu, fiu de preot al parohiei aceleia si care, de asemenea, pe calea cartii mi-a deschis primele incercari si primele staruinte ale sale, ca sa ma lege de carte si chiar cartea pe care am invatat-o atunci, mi-a deschis apoi privirea sufleteasca spre manastire. N-as putea sa talmacesc taina acestei imbratisari la o varsta asa de tanara, a manastirii, unde am intalnit, de asemenea, personalitati de mare intelepciune spirituala. Cand citesc si cand am citit in Facultate sau Seminar, ‘Filocalia’, despre personalitati patristice, ma gandeam la primii parinti care i-am cunoscut la Schitul Sihastria Voronei si la Manastirea Vorona, dar si la Manastirea Neamt, de o rara bunatate, de o rara frumusete, de o rara putere de mangaiere si de a transmite valori si incredere. As incheia sirul acesta deosebit de frumos, pe care-l port cu mine, in fiecare clipa, cu marii mei inaintasi, cei patru sfinti si mari patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane, Patriarhul Miron Cristea, cel dintai, care stim ce cuprindere spirituala a avut si ce suflet a avut, Patriarhul Nicodim Munteanu, Patriarhul Justinian Marina, Patriarhul Iustin Moisescu. Cu fiecare si cu toti, Dumnezeu m-a randuit ca sa am legaturi sufletesti si legaturi de colaborare in slujba Bisericii, pe care ii port si acum in sufletul meu si, de aceea, sunt, pe de o parte, in fata responsabilitatii mele. Uneori stau si ma gandesc ca sunt cuprins de o responsabilitate infricosatoare, dar aceasta o atenuez si o indulcesc prin amintirea si exemplul vietii inaintasilor mei si a celor pe care i-am cunoscut in tot acest traseu al deceniilor pe care acum il implinesc’. Totodata, Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist pastreaza in memorie si primii ani de slujire a Bisericii in calitate de Patriarh: ‘Cel mai greu moment a fost in ’87, cand trebuia sa am o intalnire cu presedintele tarii si, atunci vedeam ca s-a intarziat si ca s-a schimbat protocolul si m-a anuntat pentru ziua de cutare si ziua de cutare nu mai era, iar presedintele se scuza ca nu poate si am mers sa ma intalnesc, in numele presedintelui, cu Ion Dinca, care era, pe vremea aceea, primul factor in conducerea tarii si care nu mi-a vorbit nimic despre misiunea mea, ci mi-a pus in fata ‘dorinta’ cuplului prezidential ca resedinta Patriarhiei este trecuta la sistematizare si trebuie sa fie mutata, iar eu sa ma gandesc cam unde s-ar putea, ca sunt hotarat sa se faca un palat mai mare decat acesta. Atunci m-au infiorat aceste ganduri foarte mult si am purtat cu el patru ore de discutii, pro si contra, eu aparand si prezentand toate argumentele, inclusiv cele politice, de actualitate: ‘Domnule, nu se poate lucrul acesta, pentru ca suntem cunoscuti de o lume intreaga. Cei doi patriarhi dinaintea mea au fost foarte bine cunoscuti in lumea ecumenica, in lumea dialogului teologic. Palatul patriarhal si resedinta au fost vizitate de regi, de printi, de sefi de stat, de ministri, iar toata lumea o cunoaste ca fiind acolo aceasta resedinta. N-ar gasi indreptatire, n-ar putea fi o indreptatire, pentru ca acolo exista nu numai resedinta materiala, dar exista o valoare mare, ca insemnatate, este simbolul unitatii noastre romanesti’, aceste argumente si multe acestora au ramas fara nici un rezultat. Insa, nu s-a intamplat nimic, dar am avut multe infrangeri, in scurtul an, dar nu m-am impiedicat atunci si mi-a ajutat Dumnezeu, restaurand cladirea Facultatii de Teologie si caminul studentesc’. Unul din ierarhii care l-au cunoscut indeaproape pe Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane a fost IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. Intr-un interviu acordat postului de Radio Trinitas, tot cu prilejul implinirii a 90 de ani de viata ai PF Parinte Patriarh Teoctist, IPS Daniel a evidentiat caracterul deosebit al Prea Fericirii Sale: ‘PF Parinte Patriarh Teoctist este, in primul rand, un om din popor si un om cu mare dragoste pentru popor. Totdeauna face referinta la meleagurile, la plaiurile sale botosanene, unde s-a nascut, la parintii Prea Fericirii Sale, la staretii si monahii manastirilor nemtene, unde a inceput viata monahala si totdeauna este bucuros sa se intalneasca cu multimea credinciosilor. Are o fata senina, un zambet, ii iubeste foarte mult pe credinciosi. In al doilea rand, PF Parinte Patriarh Teoctist iubeste foarte mult Biserica, Biserica lui Hristos ca institutie si ca slujitoare a poporului roman. Aceasta vitalitate fizica este sustinuta de spiritualitatea Sa puternica. Parintele Staniloae avea ceva similar din intensitatea spirituala, din responsabilitatea, in cazul PF Parinte Patriarh Teoctist, intensa pe care o traieste fata de Biserica. Atunci cand omul stie ca este necesar, ca este chemat sa implineasca o chemare, forta spirituala, forta spiritului se extinde in toata fiinta lui. In general, oamenii fara motivatii mari se imbolnavesc mai repede sau sunt mai subrezi. S-a constatat aceasta chiar si din punct de vedere stiintific ca, o motivatie spirituala puternica este un surplus de energie pentru intreaga fiinta umana’. La randul sau, PS Ioachim Bacauanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Romanului, a redat, in cateva cuvinte, activitatea remarcabila a PF Parinte Patriarh Teoctist: ‘Bineinteles ca Prea Fericitul are o activitate imensa, bogata, fiind unul dintre cei mai remarcabili patriarhi din cati a avut Biserica noastra si chiar de la acea manastire unde venea adesea, eram si m-a primit in acea manastire, dandu-mi binecuvantare sa raman in manastire si sa fiu tuns in calugarie pe seama aceleiasi manastiri si, dupa aceea, lucrarile care s-au derulat din anii ’80, la Manastirea Bistrita, au fost urmarite, indeaproape, de PF Parinte Patriarh Teoctist si venea adesea, cum Prea Fericitul venea la toate santierele care le avea in cadrul Mitropoliei Prea Fericirii Sale, venea si ajuta, cerceta si dadea indicatii pentru bunul mers al lucrarilor care se desfasurau in manastiri si nu numai. Un atribut pe care il are PF Parinte Patriarh Teoctist este acel al neiutarii. Capacitatea PF Parinte Patriarh este un computer. Spre exemplu, de multe ori imi amintesc cum PF Parinte Patriarh, in detaliu, imi expunea anumite activitati de la Mitropolia Moldovei si Sucevei, cum isi amintea de anumiti preoti, de anumite activitati ale lor, cum isi amintea de anumite detalii de la Manastirea Putna sau de la Manastirea Bistrita. PF Parinte are aceasta calitate de a sti totul precis, cu exactitate, timpul, locul cand s-au desfasurat si m-a impresionat cum stie detaliile acestea diverse si diversificate, aproape ca le stie pe toate, asa cum mi-a dat aceasta impresie atunci cand vorbeam cu el si vedeam cat de bine expune detaliile, unele chiar nesemnificative’. PF Parinte Patriarh Teoctist a aniversat in primavara acestui an si implinirea a 55 de ani de la intronizarea Sa ca arhiereu. In toti acesti ani, Prea Fericirea Sa s-a remarcat ca un teolog de seama, pastrator al traditiei si invataturii stramosesti ale Bisericii Ortodoxe Romane, dar si ca un militant recunoscut pentru unitatea crestinilor. De asemenea, PF Teoctist a manifestat o grija deosebita pentru lacasurile de cult. Printre altele, PF Sa a ctitorit biserica din satul Victoria, judetul Botosani, si s-a implicat in mod deosebit la refacerea Manastirii Vorona, din judetul Botosani, in vremea cat a fost Arhiepiscop al Iasilor si Mitropolit al Moldovei si Sucevei. Maica Teofana, stareta Manastirii Vorona, a evidentiat eforturile depuse de PF Sa pentru restaurarea acestui sfant lacas: ‘Pentru Manastirea Vorona, PF Parinte Patriarh Teoctist, cand era mitropolit la Iasi, a fost de un mare ajutor si sprijin pentru manastirea noastra. Manastirea a fost desfiintata timp de 9 ani, cand a fost cam distrusa si daca n-ar fi fost Prea Fericitul, cu multa recunostinta fata de Manastirea Vorona, unde Maica Domnului i-a primit primii pasi in viata monahala, spre slujirea Bisericii, noi n-am fi putut face nimic. IPS Mitropolit Iustin, cand a reinfiintat Manastirea Vorona, a hotarat sa fie manastire de maici, cu toate ca inainte a fost manastire de calugari pana la decret; si a adus patru maici, printre care am fost si eu, de la inceput, ca sa reinfiintam manastirea, dar ea fiind lipsita de venituri n-am putut face nimic. Primele reparatii si cutarenia s-a facut cu ajutorul IPS Mitropolit Iustin, care a reinfiintat manastirea si, dupa aceea, cand a venit IPS Mitropolit Teoctist, actualul patriarh, a fost mult ajutor si am construit aceste trei case, una oficiala unde se pastreaza si depozitul de carte veche, o parte oficiala si o casa servind ca administratie a manastirii, cancelaria si chilii pentru maici. Tot timpul, PF Parinte Patriarh Teoctist a pus suflet, dar nu numai pentru Manastirea Vorona, ci pentru toate manastirile, de care s-a ocupat indeaproape, le-a ajutat, s-au facut reparatii, renovari, constructii. Pentru aceasta noi avem multa recunostinta si cum astazi este ziua PF Parinte Patriarh, noi, din partea obstii Manastirii Vorona, ii dorim si rugam pe bunul Dumnezeu sa-i dea sanatate deplina, putere de munca si il asteptam la Vorona, la 8 septembrie, cu multa emotie si cu mare bucurie. Dorim multi si fericiti ani PF Parinte Teoctist’. Parintele Dimitrie Isopescu, slujitor la biserica cu hramul ‘Sf. Cuv. Parascheva’, din Iasi, si fost consilier economic al Mitropoliei, ne-a vorbit despre personalitatea PF Parinte Patriarh Teoctist si activitatea sa, in perioada cand era Mitropolit al Moldovei si Sucevei: ‘Parintele mitropolit de atunci, nu avea stare, nu avea tihna, nu avea liniste si parcurgea saptamanal toate distantale intre marile biserici, monumente, ingrijindu-se de buna lor stare, de restaurare, de gospodarire intr-o etapa care nu era chiar favorabila Bisericii. Ii vedeam intotdeauna framantarile, preocuparile si ingrijorarea cand nu putea sa faca ceva pentru buna intretinere a bisericilor, datorita formalitatilor si, oarecum, a unor oameni care nu vedeau lucrarea Bisericii, dar, cu rabdare, de fiecare data si cu rugaciune. La ultima intalnire, care n-a fost chiar foarte veche, mi-a spus ca ‘pe voi, la Iasi, nu va puteam opri, iar pe cei de la Bucuresti nu-i pot porni la activitate si la actiune’. Cu prilejul zilei numelui, uram si noi Prea Fericitului Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, ani multi si binecuvantati de Dumnezeu, pastorire indelungata, binecuvantata, cu multe impliniri duhovnicesti.

Intru multi si fericiti ani, Prea Fericite Parinte Patriarh!

Comentarii Facebook


Știri recente