Crestinii ortodocsi sarbatoresc astazi Botezul Domnului. Aceasta sarbatoare a fost instituita de catre Biserica in amintirea momentului cand Mantuitorul nostru Iisus Hristos a primit botezul in apa Iordanului de la Sfantul Ioan Botezatorul, cunoscut si sub numele de Inaintemergatorul Domnului. Semnificatiile acestei sarbatori au fost evidentiate de catre PF Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane si Loctiitor de Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, in cuvantul de invatatura rostit in cadrul slujbei Aghiazmei Mari oficiata astazi in fata resedintei patriarhale din Capitala: ‘Sfanta Evanghelie ne arata ca Mantuitorul Iisus Hristos a venit sa se boteze cu botezul pocaintei pe care l-a predicat si l-a practicat Sf. Ioan Botezatorul. Iisus Hristos era si este fara de pacat, dar pentru ca a luat asupra Sa pacatele intregii lumi S-a botezat cu botezul pocaintei. Sfantul Vasile cel Mare spune ca botezul pocaintei era doar inceputul botezului, iar botezul lui Hristos este desavarsirea sau plinatatea botezului’.
PF Parinte Patriarh Daniel a explicat apoi credinciosilor de ce sarbatoarea de astazi se mai numeste Epifania sau Teofania, adica Aratarea Domnului: ‘In ziua de praznuire a Botezului Domnului noi praznuim aratarea Domnului in public, in popor, la varsta de 30 de ani, dupa ce in taina, in ascultare, in rugaciune a crescut si S-a sfintit in firea Lui omeneasca si S-a pregatit pentru lucrarea mantuitoare. De aceea, sarbatoarea de astazi se mai numeste si Epifania, adica aratarea in public a unei personalitati. Cand imparatul se arata in popor, in public, evenimentul se numea Epifanie, dar intrucat deodata cu Botezul Domnului in Iordan S-a aratat si Sfanta Treime sarbatoarea aceasta se mai numeste si Teofania, adica aratarea lui Dumnezeu’.
De asemenea, PF Parinte Patriarh Daniel a subliniat apoi semnificatiile slujbei Aghiazmei Mari, slujba care se oficiaza in lacasurile de cult ortodoxe in ajunul si in ziua sarbatorii Botezului Domnului: ‘Cand a intrat Mantuitorul in apa atunci s-au sfintit apele Iordanului, iar astazi noi praznuim si pomenirea sfintirii apelor Iordanului. Sfintirea aceasta a apei are un rost multiplu, si anume ea este dar de sfintenie, dar de curatie, dar de binecuvantare. Se cere ca aceasta apa sfintita sa fie noua spre curatire si dezlegare de pacate, spre tamaduirea sufletului si a trupului, spre alungarea puterilor potrivnice, spre izgonirea a toata bantuiala vrajmasilor vazuti si nevazuti, spre tot folosul de trebuinta, spre sfintirea sufletelor, a trupurilor si a caselor noastre. De aceea, apa aceasta este curatitoare, sfintitoare si binecuvantatoare’.
PF Parinte Patriarh Daniel a explicat apoi de ce aghiazma mare este gustata de catre credinciosi timp de 8 zile, in aceasta perioada a sarbatorii Botezului Domnului: ‘Apa aceasta sfintita este binefacatoare pentru toata viata noastra crestineasca, pentru toate zilele din an, dar ea acum se gusta in fiecare zi, 8 zile la rand, pe nemancate. De ce 8 zile? Pentru ca, asa cum se spune intr-o rugaciune, ea este curatitoare spre viata vesnica. Gustand noi 8 zile apa aceasta, ne aducem aminte de botezul nostru care a fost savarsit pentru ca noi sa avem arvuna vietii vesnice. Cifra 8 este simbolul vesniciei, iar 8 zile la rand intarim in noi harul de la botez, ne sfintim viata, ne curatim si devenim mai iubiti de Dumnezeu Tatal, mai intariti in credinta de catre Dumnezeu Fiul si mai sfintiti de catre Duhul Sfant’.
Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane a vorbit, de asemenea, si despre folosinta aghiazmei mari pentru sfintirea pamantului, a caselor, a spatiilor de lucru, dar si a activitatilor oamenilor: ‘Apa aceasta este si sfintitoarea locului unde noi ne aflam, unde noi locuim. De aceea, sfintim si casele. Omul sfinteste locul si avem datoria, daca sfintim sufletul si trupul nostru, sa sfintim si pamantul pe care locuim, si casele in care locuim, si spatiile in care lucram. Dar numai in masura in care omul se sfinteste pe sine, prin rugaciune si fapte bune, sfinteste si locul in care el salasluieste si activitatile pe care le savarseste’.
