Perioada căinței și a întoarcerii la Dumnezeu – interviu cu părintele asist. drd. Silviu Tudose

Biserica Ortodoxă a rânduit pentru drept-credincioșii creștini mai multe perioade de post. Postul, ca poruncă divină și practică tradițională a Bisericii, este foarte bine rânduit în cadrul anului bisericesc, fiind strâns legat și de succesiunea marilor sărbători. Astăzi, credincioșii ortodocși încep calătoria duhovnicească spre minunata noapte a Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Postul înseamnă abținerea de la mâncarea „de dulce”, adică de la lapte, ouă, carne, pește și derivate ale acestora, dar și o înfrânare a faptelor și a gândurilor noastre, o înfrânare de dragul lui Dumnezeu și al celor din jur. În cele ce urmează, părintele asist. drd. Silviu Tudose, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, ne vorbește despre această perioadă a Postului Mare, despre rânduielile speciale și despre importanța ei.

Părinte profesor, cum a apărut ceea ce numim noi astăzi Postul Mare?

Dacă doriți să facem o incursiune istorică, pentru a fi foarte exacți, ne-ar trebui mult timp. Pe scurt, dintotdeauna, în Biserică, oamenii au postit înainte de a comemora Patimile și Învierea Mântuitorului. În Biserica primelor veacuri creștine, noaptea Sfintelor Paști era unul dintre momentele când primeau botezul catehumenii. Funcția principală a postului, ținut cu acest prilej de întreaga comunitate, era acela de a-i pregăti pe catehumeni pentru importantul eveniment. Uneori redus la două sau trei zile, postul reprezenta un mijloc pentru catehumeni, dar și pentru comunitățile din care făceau parte, de a-și înteți o viață de căință și curățire, absolut necesară pentru primirea luminării baptismale. Cu timpul, s-a statornicit ca postul dinaintea Sfintelor Paști să dureze 40 de zile, în amintirea postului pe care l-a ținut Mântuitorul, după Botezul Său în râul Iordan. A devenit cel mai important post din cursul anului bisericesc. Este perioada prin excelență a că-inței și a întoarcerii la Dumnezeu, Sfintele Paști fiind momentul Învierii împreună cu Hristos.

Faptul că durează 40 de zile i-a dat și denumirea Păresimi (de la latinescul Quadragesima) sau Patruzecime. A fost numit așa încă de timpuriu, chiar la Sinodul I Ecumenic, în canonul 5. De asemenea, în Constituțiile Apostolice, unul dintre cele mai timpurii documente liturgice care ni s-au păstrat, se spune că suntem datori să ținem postul Patruzecimii, spre aducere aminte de postul Domnului în pustiu și de darea Legii, pe Muntele Sinai, lui Moise, care și el postise în prealabil 40 de zile.

Tot legat de această cifră, o erminie interesantă găsim la unul dintre cei mai cunoscuți mistagogi, Sf. Simeon al Tesalonicului. El vede în această perioadă o „zeciuială” anuală a vieții noastre. De fapt, excluzându-se sâmbetele și duminicile din post, când este interzisă ajunarea, rezultă 36 de zile, care reprezintă aproximativ o zecime din zilele unui an, afierosite lui Dumnezeu.

Ați spus că Postul Mare durează 40 de zile, însă dacă cineva numără zilele în calendar constată că sunt mai multe. De ce?

Sunt mai multe nu pentru că cei care au alcătuit calendarul au greșit, ci pentru că acolo sunt consemnate, de fapt, două posturi: Postul Mare, care începe după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai și ține 40 de zile, până în Duminica Floriilor sau a Intrării Domnului în Ierusalim, și Postul Sfintelor Patimi sau Pătimiri ale Mântuitorului, din Săptă-mâna Mare. Rezultă, așadar, o perioadă de 47 de zile de post.

Responsabilitatea duhovnicului

În privința modului de postire, ce ne puteți spune?

Rânduielile bisericești privitoare la Postul Mare sunt dintre cele mai aspre. Încă de timpuriu au apărut astfel de prescripții, consemnate și în colecția de canoane, ceea ce arată încă o dată importanța acestei perioade. Este foarte cunoscut un astfel de canon (69 apostolic), care osândește foarte aspru pe cei care nu postesc miercurea, vinerea și în Postul Mare: pe clerici cu caterisirea, iar pe laici cu afurisirea sau excomunicarea. Se înțelege că acest canon nu-i include pe cei suferinzi, care primesc dezlegare, în funcție de neputințele pe care le au.

Postul Mare este și perioada de ajunare prin excelență. Este motivul pentru care Biserica a hotărât ca în zilele de rând, de luni până vineri, să nu se săvârșească o liturghie obișnuită, a Sf. Ioan Gură de Aur sau a Sf. Vasile cel Mare. Așa a apărut Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, a Sf. Grigorie Dialogul, care nu este altceva decât un ritual al împărtășirii de seară, după o zi de ajunare, unit cu vecernia. Tot în zilele de rând, sunt oprite prăznuirile sfinților mai importanți, acestea fiind transferate sâmbăta sau duminica.

Sunt interzise în Postul Mare și manifestările de bucurie cum ar fi nunțile sau zilele onomastice, ale nefiind în conformitate cu starea de pocăință, smerenie și cumpătare la care suntem invitați cu toții acum.

În privința mâncării, în vechime, postul era cu mult mai aspru decât este ținut acum. Zilele de rând erau toate zile de ajunare, adică de abținere completă de la orice aliment și băutură, până spre seară. Excepție făceau zilele de sâmbătă și duminică, când se săvârșea Sfânta Liturghie și ajunarea era întreruptă.

Cu timpul, s-a stabilit ca regula postirii în Păresimi să fie următoarea: luni și marți, în prima săptămână, se ajunează până seara, când se poate mânca pâine și bea apă; tot așa și de luni până sâmbătă în Săptămâna Patimilor, cu excepția Joii Mari. În restul postului, în zilele de rând, se mănâncă uscat o singură dată pe zi, spre seară, eventual după săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite. Sâmbăta și duminica se mănâncă de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin (de fiecare dată când se săvârșește Dumnezeiasca Liturghie este și dezlegare la puțin vin). Dezlegare la untdelemn și vin se dă și la unele sărbători cu cruce neagră, în orice zi ar cădea: Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinții 40 de Mucenici (9 martie), Joia Canonului Sfântului Andrei Criteanul, înainte-serbarea și după-serbarea Bunei Vestiri (24 și 26 martie), precum și în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie). De Buna Vestire și Florii, după cum bine se știe, se dezleagă și la pește. Dacă Buna Vestire cade de luni până joi în Săptămâna Mare, se dezleagă numai la untdelemn și vin, iar când cade în Joia sau Vinerea Mare, se dezleagă numai la vin.

Trebuie să fim însă realiști și să recunoaștem că pentru creștinii zilelor noastre această rânduială este foarte greu de respectat. Nu e imposibilă, însă ea e respectată în mănăstiri cu o tradiție ascetică mai aspră și de către creștinii mai râvnitori. Ea este un ideal la care fiecare ajungem, mai mult sau mai puțin, în funcție de neputințele noastre. E bine ca acest aspect al vieții noastre să-l stabilim cu duhovnicul, care are responsabilitatea să ne îndrume cum e mai bine să respectăm rânduiala postirii, pentru ca ea să ne fie cu adevărat de folos.

„Postul adevărat este cel pe care îl ținem de dragul lui Dumnezeu”

Părinte profesor, în încheiere, care credeți că ar fi unul dintre cele mai convingătoare motive pentru ca cineva să postească?

Înțeleg că nu așteptați un răspuns clasic, de genul „așa ne-a poruncit Dumnezeu”.

Cred că unul dintre cele mai convingătoare motive pentru ca cineva să postească acum, în Postul Paștilor, este gândul că ceilalți postesc. Când știi că frații tăi de credință au pornit pe această cale, au pornit această călătorie spre Înviere, nu poți rămâne pe dinafară. E mângâietor și deosebit de frumos să știi că postești alături de milioane de oameni, de dragul lui Dumnezeu. Postul adevărat este cel pe care îl ținem de dragul lui Dumnezeu și, de ce nu, de dragul celorlalți.

Postul Mare e o „provocare” din partea Bisericii, care, dacă-i răspundem pe măsură, înfrânându-ne de la păcate și unele bucate, rugându-ne mai intens și participând la slujbe, spovedindu-ne și împărtășindu-ne cu Sfintele Taine, va face să simțim cu totul altfel bucuria Învierii Domnului. (realizat de diac. Ciprian BRA, „Ziarul Lumina”, Luni, 15 Februarie 2010)

Comentarii Facebook


Știri recente

Episcopia Canadei: Conferințele Postului Mare, online

Episcopia Ortodoxă Română a Canadei vă invită la seria de întâlniri duhovnicești „Conferințele Postului Mare 2021 – «Prin ușile pocăinței spre bucuria Învierii»”. Întâlnirile vor fi transmise online (via Zoom/Facebook) în primele cinci duminici ale…