Hramul Mănăstirii „Schimbarea la Față” din Petreștii de Sus a fost marcat anul acesta timp de trei zile, timp în care s-au găsit la acest așezământ monahal Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Sihăstria Putnei și moaștele a 60 de sfinți și cuvioși, dintre cele adăpostite de acest așezământ monahal, potrivit radiorenasterea.ro.
Sfintele odoare au fost aduse la Cluj vineri, 5 august, în ajunul praznicului Schimbării la Față a Domnului, cu ocazia hramului mănăstirii de pe Muntele Petridului.
Este pentru prima dată când Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului iese din spațiul Mănăstirii Sihăstria Putnei, fiind adusă aici de un grup de părinți, în frunte cu starețul, arhimandritul Nectarie. Icoana și sfintele moaște au fost întâmpinate jos, în sat, de Preasfințitul Timotei, Episcopul Spaniei și Portugaliei, și de Preasfințitul Vasile Someșanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului, mulțime de preoți din zonele învecinate, între care părintele exarh Dumitru Cobzaru și protopopul de Turda, pr. Daniel Crișan, precum și de sutele de credincioși veniți în pelerinaj.
Din sat, icoana și sfintele moaște au fost purtate în procesiune până la mănăstire, aproximativ 2 km., în fruntea procesiunii aflându-se cei doi ierarhi, urmați de preoți, monahi și pelerinii care au cântat, pe tot parcursul procesiunii, pricesne în cinstea Maicii Domnului. La sosirea la mănăstire, cei doi episcopi au săvârșit Paraclisul Maicii Domnului, în biserica mănăstirii, după care atât icoana, cât și racla cu sfintele moaște au fost așezate pe un baldachin amenajat în incintă, spre închinarea pelerinilor. Sute de oameni au trecut pe la „cele mai de preț odoare” ale monahilor de la Sihăstria, așa cum le numea chiar starețul Nectarie, într-un cuvânt adresat la finalul slujbei Privegherii din ajunul praznicului Schimbării la Față.
Sâmbătă, 6 august, în ziua hramului, Sfânta Liturghie arhierească a fost oficiată de Preasfințitul Timotei și Preasfințitul Vasile, în fruntea unui sobor format din aproape 50 de preoți și diaconi.
Au dat răspunsurile, ca în fiecare an, Grupul psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale din București, dirijat de diaconul Mihail Bucă.
În cuvântul de învățătură adresat credincioșilor la final, Preasfințitul Părinte Episcop Timotei a deslușit minunea Schimbării la Față a Domnului de pe Muntele Taborului, arătând, în același timp, importanța sărbătoririi acestui praznic sub ocrotirea Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Sihăstria Putnei: „Întreaga lucrare de mântuire a lumii, de creare a lumii, a Universului, s-a făcut în lumina lui Dumnezeu, a lui Hristos care luminează tuturor. La sfârșitul fiecărei zile a creației s-a uitat Dumnezeu la ceea ce a făcut și a văzut că sunt bune foarte, toate acestea au fost create în lumină, în lumina cea necreată a lui Dumnezeu. Departe de Dumnezeu omul nu poate să-L cunoască, pentru că această lumină necreată a lui Dumnezeu le-a arătat-o Hristsos, la Schimbarea la Față, ucenicilor. În primul rând, Dumnezeu este iubire, pentru că din iubire ne-a creat pe noi, dar Dumnezeu este și lumină. Trebuie să primim lumina de la Hristos și, la rându-ne, să ne luminăm și noi cum s-a luminat Hristos când s-a pogorât la iad și l-a eliberat pe Adam, pe cel care era in iad. La fel și noi, trebuie să ne luminăm în această lume care se afundă din ce în ce mai mult în acest întuneric al necunoștinței”.
Preasfințitul Vasile Someșanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului, a adresat la final mulțumiri și a vorbit despre sărbătorile din Postul Adormirii Maicii Domnului: „Sfânta noastră biserică ne oferă în această perioadă două popasuri duhovnicești, la 6 august, când cinstim minunea Schimbării la Față a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, minune care nu este una întâmplătoare și lipsită de legătura cu fiecare dintre noi. În Muntele Taborului, la Schimbarea la Față, Mântuitorul ne arată lumina, slava cu care se îmbracă încă din această viață pământească, sfinții, care întru totul ascultă și împlinesc cuvântul lui Dumnezeu, lumină în care ne vom îmbrăca și noi. În această zi de praznic, am urcat cu toții pe Muntele Taborului. Mănăstirile vor fi întotdeauna vetre de apărare a credinței strămoșești și de sporire a tuturor valorilor pe care, prin puterea credinței, neamul nostru le făurește pentru veșnicie”.
În fiecare an la hramul Mănăstirii „Schimbarea la Față” din Petreștii de Sus participă un invitat special, anul acesta fiind Preasfințitul Timotei Lauran, Episcopul Spaniei și Portugaliei, un apropiat al acestui locaș și al viețuitorilor de aici.
Situată într-o zonă turistică foarte căutată, mănăstirea de la Cheile Turzii ajunge să fie vizitată nu doar de cunoscători, ci și de simpli turiști care trec pe aici întâmplător.
Moaște dăruite mănăstirii de la Petrești
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Sihăstria Putnei și sfintele moaște aduse de viețuitorii de acolo, cărora s-au închinat zilele acestea mii de pelerini, se vor întoarce în Moldova duminică, 7 august, după ce vor fi poposit și la Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” din Florești, județul Cluj. Deși nu era programată această vizită, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei a binecuvântat ca, spre folosul celor care nu au posibilitatea să ajungă la hramul mănăstirii din Petrești, icoana și moaștele să fie așezate pentru câteva ore, în timpul Vecerniei și a Paraclisului Maicii Domnului, și la Mănăstirea Florești, prin bunăvoința părinților de la Sihăstria Putnei.
În semn de prețuire față de așezământul monahal din zona Cheilor Turzii, monahii de la Sihăstria Putnei, în frunte cu arhimandritul Nectarie, au dăruit pentru această mănăstire o icoană cu Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan, foști stareți la Sihăstria, precum și câte un fragment din moaștele acestor sfinți. La rândul său, starețul Mănăstirii Cheile Turzii, protosinghelul Teofil Popescu, i-a dăruit starețului Mănăstirii Sihăstria Putnei, arhimandritul Nectarie, o icoană cu Maica Domnului.
Tradiție de veacuri
Pelerinajele pe Muntele Petridului, la Mănăstirea Cheile Turzii, au început imediat după ridicarea aici a primului așezământ monahal, în prima jumătate a secolului al XIV-lea, inițial organizându-se doar la Înălțarea Domnului și la Rusalii. Istoricul Gheorghe Moldovan, originar din aceste ținuturi, datează construcția mănăstirii înainte de 1568. A fost unul dintre puținele așezăminte monahale cruțate de generalul Bucow, cu o condiție, și anume ca preoții și monahii să țină cursuri școlare pentru tinerii din cele trei Petriduri și nu numai, mănăstirea devenind astfel un puternic apărător al credinței ortodoxe.
O perioadă mai grea a fost cea care a urmat răscoalei lui Horea, când mulți călugări au fost alungați, iar cursurile au fost reduse. În urma revoluției din 1848 mănăstirea a fost distrusă, fiind refăcută în 1933. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost distrusă din nou, astfel că în anul 1997, preotul Vasile Șteopei din Turda a avut inițiativa reconstruirii mănăstirii de la Petrești, pe un teren pus la dispoziție gratuit de primărie.
În momentul de față, la această mănăstire există o biserică, a cărei construcție continuă, un Paraclis, corp de chilii și anexe, clopotnița, dar și un muzeu tradițional din lemn. Toate acestea au fost realizate prin contribuția credincioșilor, dar și cu sprijinul venit din partea autorităților locale și centrale.
