Patru ani denși de rugă și de muncă

Cuvântul Înaltpreasfințitului Andrei Andreicuț, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, la aniversarea a patru ani de la întronizarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, rostit în Catedrala patriarhală la 30 septembrie 2011:

Înalt Preasfințiile și Preasfințiile Voastre, Preacuvioși și preacucernici părinți, Onorate oficialități, Iubiți frați și surori în Domnul,

Se împlinesc patru ani de când, tot într-o zi de toamnă, blândă și frumoasă ca ziua de astăzi, era întronizat Preafericitul Părintele nostru Patriarh Daniel. Astăzi, Preafericirea Sa, înconjurat de ierarhi, preoți și credincioși, a săvârșit Sfânta Liturghie și a înălțat rugă de mulțumire către Preabunul Dumnezeu. Au fost patru ani denși de rugă și de muncă, pe care nu-i putem sintetiza noi într-o frază sau într-un cuvânt ocazional. Mă opresc doar la trei metafore, culese în acest interval de timp de la ucenicii care și-au exprimat în scris gândurile.

Una dintre ele: Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, deschis spre lume și înrădăcinat în tradiția Bisericii noastre bimilenare. Preafericirea Sa este deschis spre această lume, pe care o păstorește și care are nevoie de Dumnezeu și de mântuire. Este deschis spre lumea românească, cu necazurile și bucuriile ei, și spre lumea ortodoxă universală, precum și spre lumea ecumenică, pentru că toți oamenii au nevoie de Hristos. Prin felul în care mărturisește Ortodoxia, Preafericitul Părinte Daniel a devenit o personalitate cunoscută și recunoscută în întreaga lume.

O altă metaforă, pe care am cules-o de la alt ucenic, este: Patriarhul nostru, un om care păstrează în noi vechi icoane și țara de sămânță. În această țară binecuvântată, Preafericitul Părinte Daniel este capul Bisericii și păstorul țării, pe care le așază în inimile noastre.

O altă metaforă: Preafericitul Daniel, un patriarh puternic pentru vremuri dificile. Nu putem numi ușoare vremurile noastre. Sunt vremuri dificile și, atunci, este nevoie de un patriarh puternic care să ne călăuzească pe calea mântuirii spre Împărăția cerurilor.

Am mai putea culege multe alte metafore din cele ce s-au scris despre numeroasele lucrări care s-au făcut în cei patru ani de rugă și de trudă. Au fost realizări pe tărâm duhovnicesc, pe tărâm teologic, pe tărâm administrativ și pe tărâm edilitar. Este suficient să ne gândim la posturile de radio și Televiziune TRINITAS, la Agenția de știri BASILICA, la diortosirea și actualizarea Statutului Bisericii Ortodoxe Române și a regulamentelor sau la reorganizarea și întărirea școlilor teologice.

Pe tărâm edilitar, cea mai mare realizare a Preafericirii Sale este începerea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului. Sunt niște lucrări deosebit de dificile, poate de aceea și potrivnicia celui rău a fost pe măsură. Însă toate au fost depășite, iar neamul nostru se bucură că se construiește catedrala. Ceea ce se întâmplă și se va întâmpla cu această lucrare este sintetizată de poporul român în patru versuri: ‘Altarul ca să fie/ Și pietrele să ție/ Cer inima și viața/ Zidite-n temelie!‘.

Preafericirea Sa și-a asumat o sarcină deosebit de grea și de dificilă, care ne amintește de un cuvânt al Proorocului Daniel din rugăciunea ce o înălța către Dumnezeu în exilul babilonian, gândindu-se la reconstruirea templului din Ierusalim. Acest crâmpei de rugăciune zice așa: ‘O, Doamne, ascultă! O, Doamne, iartă! O, Doamne, ia aminte și lucrează! Nu întârzia pentru numele Tău, Dumnezeul meu; că numele Tău îl poartă cetatea și poporul Tău!‘ (Daniel 9, 19). Parafrazând, am putea spune: ‘O, Doamne, numele Tău îl poartă această Catedrală a Mântuirii Neamului, cetatea și poporul tău!‘.

Trebuie multă trudă și rugăciune ca să vedem terminată această ‘ctitorie pentru veșnicie‘. Sunt multe alte lucrări de realizat, însă aceasta este absolut necesară. Neamul românesc era dator Bunului Dumnezeu cu această catedrală. De aceea, noi, membrii Sfântului Sinod, împreună cu dreptmăritorul popor român, vă urăm, folosindu-ne de cuvântul Sfântului Ioan Teologul: ‘Bine să mergeți cu sănătatea cum bine mergeți cu sufletul‘ (3 Ioan 1, 2) și să dea Dumnezeu ca tot într-o toamnă blândă, frumoasă ca aceasta, să vă înconjurăm la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului.

Întru mulți și fericiți ani!

†Andrei Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului

Comentarii Facebook


Știri recente