La 350 de ani de la prima sfințire, mâine, 17 octombrie, Biserica Mănăstirii Golia va fi târnosită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de ierarhi. Lucrările de construcție efectuate cu fonduri europene, dar și cu contribuția autorităților județene și locale au inclus consolidarea structurii bisericii, a turnului de la intrare, a zidurilor de incintă și a turnurilor de colț.
Impunătorul edificiu din centrul Iașilor, care veghează de veacuri la pacea și liniștea neamului de pe aceste meleaguri, va străluci mâine în toată splendoarea lui: biserica Mănăstirii Golia va fi resfințită de un sobor de înalți ierarhi și preoți în fruntea căruia se va afla Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. ‘Anul acesta se împlinesc 350 de ani de la prima sfințire din timpul domniei lui Ștefăniță Vodă, fiul lui Vasile Lupu. Dimineață, la ora 8:30 vor sosi invitații, înalții ierarhi, din țară și străinătate, urmând ca imediat după acest moment să se facă mai întâi sfințirea pe exterior. Vor urma târnosirea în interior a Sfintei Mese și oficierea Sf. Liturghii, în jurul orei 10:00, pe scena din curtea mănăstirii. Umblând la Sfânta Masă vor putea să se închine în altar deopotrivă femei și bărbați, credincioșii având posibilitatea să sărute și moaștele Sfântului Maxim Mărturisitorul, aduse în această zi importantă pentru noi de la Catedrala mitropolitană. Ne bucură în mod deosebit prezența Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a avut un rol determinant în realizarea acestor lucrări de consolidare’, a declarat părintele arhim. Vitalie Danciu, starețul Mănăstirii Golia pentru „Ziarul Lumina”.
Evenimentul reprezintă o continuare firească a unei realități binecuvântate, ‘marea minune și podoabă a orașului Iași’ beneficiind de ample lucrări de consolidare prin grija deosebită a părintelui stareț Vitalie Danciu.
Încă din 1997, părintele arhim. Vitalie a demarat o serie de studii și analize în vederea accesării de fonduri europene mai mult decât vitale pentru păstrarea monumentului și repunerea acestuia în circuitul cultural-istoric și turistic. ‘Proiectul s-a realizat în timp, însă nu am fi reușit să demarăm lucrările fără acceptul, sprijinul și implicarea Preafericitului Părinte Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei. Au fost multe piedici, multe obstacole și fără ajutorul Preafericirii Sale, care s-a luptat pentru noi, nu am fi reușit nici să începem și nici să ducem la bun sfârșit proiectul’, spune părintele stareț.
Așadar, ‘Reabilitarea și dezvoltarea turistică a ansamblului monument istoric Mănăstirea Golia’ reprezintă dovada vie a bunei conlucrări între Biserică și Administrația județeană și cea locală, mai mulți angajați ai Consiliului Județean și ai Primăriei Iași având un mare merit în finalizarea proiectului. ‘Foarte multe persoane ne-au ajutat și sprijinit, domnul Lucian Flaișer, la vremea aceea președinte al Consiliului Județean, și-a dat acceptul, fără de care nu ar fi fost posibil un astfel de proiect. În perioada aceea de preaderare a țării noastre la UE nu se puteau accesa fonduri pentru biserici, astfel că am fost nevoiți să apelăm la un artificiu, respectiv trecerea așezământului în proprietatea CJ. Acest lucru s-a realizat cu o clauză specială, monumentul revenind la Biserică după ce vor fi făcute lucrările de consolidare și cinci ani după aceea’, a explicat părintele arhim. Vitalie Danciu.
Trecută prin foc și prin sabie
Deși de-a lungul vremurilor cetatea Goliei a mai fost restaurată, lucrările de consolidare erau mai mult decât necesare, pe zidurile ei încă mai putând fi observate urmele cutremurelor și incendiilor. După cum ne dezvăluie hrisoavele, Golia a suferit din cauza focului și asediului în anul 1687, când mai multe biserici din Iași au fost incendiate de poloni. Semeața și sobra Golie a căzut din nou pradă focului între anii 1733 și 1735, în timpul domniei lui C. Mavrocordat. Cronicarii vremii scriu că atunci a ars aproape jumătate din oraș, ‘întreg târgul de Sus și Sărăria, împreună cu câteva biserici între care și Golia’.
Un mare proces de degradare fizică a cunoscut această biserică după secularizarea averilor mănăstirești, în anul 1863, atât din cauza lipsei de atenție și sprijin a guvernanților, cât și a faptului că a fost lipsită de averile sale.
Un alt mare incendiu se abate asupra Iașilor și mistuie numeroase biserici și mii de case. Din nou, Golia este cuprinsă de flăcări. Și cutremurele, cele din 1977 și 1982, și-au pus amprenta pe zidurile Goliei, afectând serios stabilitatea monumentului.
Proiect inițial de 4,89 milioane de euro
În timp, mănăstirea, al cărei nume se trage de la primul ei ctitor, marele logofăt Ioan Golia (secolul al XVI-lea), a suferit multe nedreptăți și înfruntat multe primejdii. Pentru a păstra monumentul intact și, mai mult, pentru a-l reda în toată splendoarea lui iubitorilor de frumos, de cultură și de spiritualitate românească, au fost necesare numeroase lucrări de consolidare, care au fost posibile grație implementării unui proiect cu fonduri europene.
‘Valoarea inițială a proiectului pentru cheltuieli eligibile a fost de 4.890.085 de euro, fără TVA, din care fonduri Phare 67,5%, respectiv 3.300.324 euro, de la bugetul de stat 22,5%, respectiv 1.100.441 euro, contribuția beneficiarului, Consiliul Județean în parteneriat cu Consiliul Local, fiind de 10%, respectiv 489.085 euro de fiecare parte. La aceste sume s-au adăugat și cheltuielile neeligibile, care sunt de 380.375 euro’, ne-a dezvăluit Georgiana Niculescu, manager de proiect.
La începutul anului 2006 s-au primit primele avize, reușita proiectului începând să prindă tot mai mult contur. ‘Proiectul a fost pregătit și a fost predat Agenției de Dezvoltare Nord Est în ianuarie 2005. Au fost niște eforturi considerabile din partea Consiliului Județean în întocmirea întregii documentații, am trecut de evaluarea regională după care am intrat în evaluarea națională cu proiectul Goliei și reabilitarea Centrului Expozițional ‘Moldova’. Ne-am situat pe primele două locuri din 186 de proiecte depuse pe întreaga țară. A fost o concurență acerbă și cu toate acestea am primit și viza Delegației Uniunii Europene în România, care a făcut o postevaluare. Astfel, Iașul a reușit să aibă două proiecte finanțate din 28 câte au fost validate’, susține Claudia Stoica, fost director al Departamentului de dezvoltare și proiecte în cadrul CJ, persoană care a pus umărul, împreună cu doamna Niculescu, la refacerea acestei deosebite biserici.
Tehnologie inovatoare pentru lucrările de la Golia
Astfel, la 23 mai 2008, constructorul lucrărilor, ‘Construcții Unu’, a demarat, efectiv, lucrările. După mai multe termene amânate, necesare în contextul în care trebuiau găsite soluții la nivel de ansamblu, data de 30 octombrie 2010 este termenul final de recepție a lucrărilor. Potrivit doamnei Niculescu, Primăria a venit separat cu alte 1,23 milioane de euro pentru calea de rulare, ‘pentru a se aplica o soluție unitară cu o tehnologie mai performantă’, ajungându-se astfel la o valoare totală a proiectului de șase milioane de euro.
Managerul de proiect ne-a dezvăluit că s-au efectuat lucrări de consolidare și conservare la calea de tramvai, biserică, turnul de intrare, turnurile de colț, precum și la cișmeaua și Casa memorială ‘Ion Creangă’.
Biserica a fost consolidată prin foraje, 10 foraje orizontale și alte 15 foraje pe verticală, la temelia bisericii s-a săpat și s-a făcut din beton și armătură o grindă specială și s-au făcut injectări la o parte din parametrul de piatră. De asemenea, turlele au fost întărite cu încrucișări de benzi verticale și orizontale din fibră de carbon.
‘La turnul de intrare constructorul a găsit o soluție care a însemnat consolidarea prin interior cu o rețea de grinzi perimetrale, la fiecare etaj s-a făcut câte o rețea de grinzi perimetrale, s-au folosit tiranți orizontali, tiranți verticali. La terasă, la turn, s-a făcut hidroizolație și s-au pus cărămizi klinker, iar lemnul a fost tratat; s-a refăcut scara din lemn care urcă la terasă, dușumelile iarăși s-au refăcut, ca și suporturile din lemn pe care sunt prinse clopotele’, ne-a explicat doamna Niculescu.
În ceea ce privește turnurile de colț, acestea au fost consolidate cu centuri perimetrale, cu injectări în masă, suprabetonarea cupolelor, s-au pus olane noi, rețele electrice, lemnăria, dușumelele și bârnele, toate au fost refăcute. ‘Zidul de incintă necesita mai multe lucrări, dar atât au ajuns banii, poate mai găsim ulterior alte soluții financiare. Am extins niște alei de incintă, pe unele vechi le-am reparat, am pus olane de jur împrejur. S-a făcut și iluminatul arhitectural, pe turnul principal, pe turnurile de colț, pe biserică și în interior. În derularea proiectului am avut momente grele, părintele stareț ne-a îmbărbătat de fiecare dată atunci când am întâmpinat dificultăți. Ne-am ajutat unul pe celălalt, însă mulțumirea de acum, de la finalul lucrului bine făcut, este nemărginită’, asigură Georgiana Niculescu, managerul de proiect.
Pictura interioară va fi restaurată
Schimbările binefăcătoare vor continua prin înființarea unui centru de promovare turistică, care va funcționa în turnul principal al mănăstirii și prin intermediul căruia, se vor stabili contacte vor fi organizate expoziții, trasee turistice cu specific religios, schimburi de experiență cu străinătatea.
Mai mult, un alt proiect pentru restaurarea picturii interioare a bisericii Mănăstirii Golia se află în stadiu de depunere a documentației: Golia 2 se va derula în parteneriat cu Primăria pe POR Axa 5.2, Consiliul Local urmând a reabilita strada ‘George Enescu’, a asigura iluminatul arhitectural exterior mănăstirii, aici fiind inclus toate zidurile.
Istoricul Mănăstirii Golia
Ctitorie veche a marelui logofăt Ioan Golia, din sec. al XVI-lea, Biserica ‘Înălțarea Domnului’ a fost refăcută la alte dimensiuni de Vasile Lupu între anii 1650 și 1653 și finalizată în 1660 de fiul său, Ștefăniță. Biserica mănăstirii, ‘strălucită și bogat înzestrată’, apare ca o construcție monumentală care îmbină, după exprimarea țarului Petru cel Mare al Rusiei, la 1711, ‘trei feluri de meșteșuguri: leșesc, grecesc și moschicesc’. Exteriorul trădează influența Renașterii târzii: edificiu de tip clasic, din blocuri de piatră fățuită, străjuit de pilaștri corintici (cu capiteluri în frunză de acant) și cornișă în stil baroc susținută de console. Acoperișul este o aglomerare de turle, turele și cupole dispuse în linie și susținute de arcaturi etajate (kokosniki).
Interiorul, tradițional moldovenesc, contrastează cu fațadele clasice, repetând împărțirea de la Trei Ierarhi, dar cu absidele laterale ‘înecate’ în zid, cu un cafas în tindă, unic în Moldova secolul al XVII-lea și cu bogate chenare orientale în jurul celor două uși ale bisericii.
Pictura, refăcută în mai multe rânduri, păstrează puține fresce originale în concele absidelor laterale și în pridvor. Din mobilierul inițial se păstrează tronurile domnești, un policandru cu însemnele lui Vasile Lupu și patru sfeșnice comandate în Danemarca. O frumoasă catapeteasmă datează din 1838.
Caracterul de necropolă al Bisericii ‘Doamnei’ – cum era cunoscută în epocă – este asigurat de existența multor morminte și pietre funerare, în pronaos și pridvor.
Incinta mănăstirii este înconjurată de un zid înalt prevăzut la colțuri cu turele ridicate în 1667 și un turn-clopotniță refăcut la 1900, despre care Paul de Alep spunea că ‘nu are pereche în toate aceste țări prin înălțime, lărgime și măreție’. Aproape de turn întâlnim o cișmea ce datează din vremea lui Alexandru Moruzi.
Mănăstirea Golia, închinată mănăstirii atonite Vatoped, a fost condusă mai ales de egumeni greci. Căzută în ruină după secularizare (1863), mănăstirea a fost închisă între 1900 și 1947, devenind apoi biserica parohială până în 1992, când și-a recăpătat destinația străveche prin grija PF Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei.
