Patriarhul României a sfințit Catedrala Ortodoxă din Blaj

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, alături de un sobor de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat în această dimineață slujba de sfințire a Catedralei Ortodoxe din Blaj cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. La acest măreț eveniment pentru orașul Blaj și Arhiepiscopia Alba Iuliei au participat peste douăzeci de mii de credincioși care au venit din multe zone ale țării.

Din soborul de ierarhi care l-au însoțit pe Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române fac parte Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfințitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfințitul Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Înaltpreasfințitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Ioan, Episcopul Covasnei și Harghitei, Preasfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului, Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfințitul Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, Preasfințitul Andrei Făgărășeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, Preasfințitul Vasile Someșeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului și Preasfințitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, informează Radio TRINITAS.

Biserica Ortodoxă din Blaj a fost construită în perioada 1991-2010 prin perseverența preotului Vasile Benchea. Edificiul este ridicat în stil tradițional bizantin, având formă de treflă. Prin contribuția Consiliului Local și a Consiliului Județean Alba lucrările la acest important edificiu religios au beneficiat în ultimii ani de un ritm mai accelerat, autoritățile alăturându-se practic efortului colectiv al credincioșilor ortodocși din parohie. Moaștele ce s-au depus în Sfânta Masă sunt ale Sfinților Mucenici de la Niculițel, Zotic, Atal, Camasie și Filip, dăruite de Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii.

Patriarhul României, în cuvântul de învățătură adresat credincioșilor după oficierea slujbei de sfințire, a subliniat importanța acestui eveniment deosebit transmițând faptul că toți credincioșii trebuie să-I mulțumească lui Dumnezeu pentru această lucrare: „După orice lucrare sfântă și mare mulțumim lui Dumnezeu. Și când mulțumim lui Dumnezeu și arătăm recunoștință înseamnă că am înțeles valoarea darurilor primite de la El. Și atunci El mai dă daruri și așa ne zidim, ne edificăm și noi spiritual în comuniunea, în relația noastră cu Dumnezeu, cu sfinții Lui și cu toți cei care mărturisesc credința în Sfânta Treime și iubesc Biserica lui Hristos. În tradiția noastră românească și mai ales în Moldova, dar acum și în Transilvania în ziua sfințirii unei Biserici, numai în ziua aceea, toți creștinii ortodocși care sunt prezenți, bărbați și femei, pot intra în Sfântul Altar pe ușa dinspre miazănoapte, sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și Sfânta Masă. Și în șoaptă sau în gând se roagă Mântuitorului Hristos căci Sfânta Masă din Altar și Altarul întreg sunt direct ale lui Hristos. Biserica poate fi și a altor sfinți, dar la sfințire se spune ‘Jertfelnicul Tău acesta Hristoase sfințește’. Și credincioșii se roagă zicând: ‘Doamne Iisuse Hristoase sfințește viața noastră și o înfrumusețează și o înnoiește așa cum s-a sfințit, s-a înnoit și s-a înfrumusețat Biserica aceasta’. Și desigur fiecare lasă contribuția sa după putință, deoarece mai sunt și lucrări de întreținere ale acestei Biserici și încă mai sunt de făcut unele picturi, chiar Crucea din Sfântul Altar trebuie pictată. Această jertfelnicie și dărnicie a noastră înseamnă că în Sfânta Cruce este ascunsă tainic bucuria Învierii. Deci, cei care cu dărnicie au zidit Biserica, au împodobit-o și au grijă de Ea simt bucuria Învierii în sufletele lor căci prin Cruce a venit bucurie la toată lumea”.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în continuare, a evocat legătura dintre Biserică și credincioși: „La ieșire vom stropi credincioșii cu aghiasmă, deoarece la sfințirea Bisericii se sfințesc și credincioșii prezenți, dar și clerul, din aceeași apă sfințită plină de parfumuri deosebite cu care s-a sfințit Biserica. În troparul sfințirii Bisericii se spune acest lucru și anume ‘Această Casă Tatăl a zidit-o, această Casă Fiul a întărit-o, această Casă Duhul Sfânt a înnoit-o, a luminat-o și a sfințit-o’ și adaugă ‘și a sfințit sufletele noastre’. Deci, Duhul Sfânt a înnoit-o, a sfințit-o, a luminat-o și a sfințit sufletele noastre. Deodată cu sfințirea Bisericii se face sfințirea credincioșilor care s-au rugat împreună cu ierarhul sau ierarhii, împreună cu preoții slujitori la această mare și sfântă lucrare care este sfințirea unei Biserici. Biserica aceasta de zid reprezintă învelișul arhitectural al Bisericii celei vii care este comunitatea credincioșilor conduși de cler și aflați permanent în rugăciune. Deci, Biserica, așa cum se spune în rugăciunea întâi de la sfințirea Bisericii, care se citește în taină, această Biserică ne reprezintă pe noi ca membre ale Trupului tainic al lui Hristos. Ea se află zidită în formă de Cruce fiindcă noi ne-am botezat în Hristos Cel răstignit și înviat. Și am fost mirunși în semnul Sfintei Cruci și purtăm Sfânta Cruce cu lănțișorul de la gât și încă de la Botez ne însemnăm cu semnul Sfintei Cruci. Deci, și comunitatea când vine la Biserică postind și împărtășindu-se cu Trupul lui Hristos Cel răstignit și înviat devine cruciformă, stavroforă. Și de aceea Biserica aceasta ne reprezintă pe noi. Și aceasta are un nume, numele ocrotitorului, Maica Domnului și Sfântul Apostol Andrei”.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a explicat credincioșilor prezenți care este rolul Bisericii și faptul că numai în ziua sfințirii pot trece toți credincioșii prin Sfântul Altar, ca o excepție cu o semnificație deosebită: „Această Biserică este sfințită ca și o persoană. În vechile texte spune ‘și cei ce intră și se roagă într-însa’ Se vorbea ca și despre o persoană. Biserica este personificată. În tradiția patristică Biserica este personificată și atunci această Biserică este icoana Împărăției Cerurilor care coboară pe pământ ca pe noi pământenii să ne ridice în ceruri. Noi participăm aici la o mare lucrare, o lucrare de sfințire a unei Bisericii care este ‘antecamera Împărăției Cerurilor’, cum spune Sfântul Nicolae Cabasila. Iar Sfântul Gherman, Patriarhul Constantinopolului spune că ‘Biserica este Cerul pe pământ’, ca pe noi pământenii în Ceruri să ne ridice prin rugăciune, prin har, prin ceea ce primim ca arvuna Împărăției Cerurilor în Sfintele Taine ale Bisericii. Iată deci, lucrarea aceasta este mare și sfântă și noi ne bucurăm că astăzi toți credincioșii pot să intre până la miezul nopții în Sfântul Altar. Desigur, nu se permite în Altar să intre decât clericii care au fost sfințiți, hirotoniți sau sfințiți, inclusiv cântărețul și paracliserul trebuie hirotesiți, li se citește o rugăciune specială ca să intre în Altar. Astăzi, dorim să subliniem un lucru foarte important și anume faptul că la sfințirea Bisericii intră toți oamenii în Altar, deoarece toți oamenii sunt chemați la mântuire și la sfințenie. Noi nu avem numai sfinți bărbați, ci o mulțime de sfinți femei, mucenițe sau martire și cuvioase. O mulțime de mame care au crescut copii în credință au devenit sfinte. Deci, Altarul care simbolizează Împărăția Cerurilor, în ziua sfințirii Bisericii se deschide pentru toți cei care mărturisesc credința în Sfânta Treime, deoarece Altarul este simbolul, este icoana, este arvuna Împărăției Tatălui, Fiului și Sfântului Duh. Se trece peste regulile de disciplină obișnuită pentru a arăta că toți oamenii sunt chemați la sfințenie și la sfințire. Să ne ajute Bunul Dumnezeu să simțim bucuria chemării la mântuire și la sfințenie prin lucrarea sfântă a Bisericii și prin săvârșirea faptelor bune spre Slava Preasfintei Treimi și pentru a noastră mântuire. Amin!”.

Comentarii Facebook


Știri recente