Patriarhul României a adresat o scrisoare Președintelui Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului României

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMNE, ne informează:

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a adresat domnului Gyorgy Frunda, Președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului României, următoarea scrisoare în care este prezentat punctul de vedere al Patriarhiei Române referitor la Legea privind parteneriatul dintre stat și culte în domeniul serviciilor sociale, transmisă spre reexaminare Parlamentului de către Președintele României în ziua de 11 aprilie 2011:

Nr. 3972/9 mai 2011

Domniei Sale,

Domnului Gyorgy FRUNDA

Președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului României

DOMNULE PREȘEDINTE,

Prin prezenta, Vă aducem la cunoștință punctul de vedere și observațiile Patriarhiei Române cu privire la Legea privind parteneriatul dintre stat și culte în domeniul serviciilor sociale, transmisă spre reexaminare Parlamentului de către Președintele României în data de 11 aprilie 2011.

Legea în cauză cuprinde o serie de aspecte pozitive, printre care amintim:

1. Recunoaște cultelor calitatea de parteneri sociali și de furnizori de servicii sociale, încurajând astfel coresponsabilitatea și cooperarea Stat – Biserică în domeniul asistenței sociale;

2. Are meritul că face o distincție clară între activitățile sociale ale cultelor și activitățile sociale ale ONG-urilor, care nu au durabilitate în timp, nu au aderență mare la mase și nu exprimă o convingere spirituală puternică, întrucât activitatea lor nu este bazată pe experiența spirituală devenită tradiție;

3. Remediază după mai mult de un deceniu situația discriminatorie pentru culte generată de excluderea acestora de către Legea 34/1998 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființează și administrează unități de asistență socială.

În același timp, noua lege cuprinde și unele aspecte discutabile, care pot fi remediate cu ocazia reexaminării:

1. Asimilarea inițială a tuturor cultelor sub denumirea de Biserică și derularea dezbaterilor publice pornind de la această denumire este forțată și incorectă, mai ales pentru cultul mozaic și cultul musulman;

2. Limitarea domeniilor în care statul sprijină activitățile sociale ale cultelor, fiind vizate doar activitățile pentru tineri, bătrâni, victime ale calamităților naturale, persoane cu dizabilități sau aflate în sărăcie severă. Or, Biserica Ortodoxă Română desfășoară activități de asistență socială și pentru șomeri, migranți, dependenți ș.a.

3. Legea pune în concurență directă Biserica Ortodoxă Română cu minoritățile religioase, care sunt masiv sprijinite financiar din străinătate, fără referire expresă în text la criteriul proporționalității, enunțat clar în Legea cultelor (nr. 489/2006), criteriu care corespunde contribuției la bugetul de Stat a credincioșilor diferitelor culte. Există riscul pentru credincioșii ortodocși, în actuala formulare a legii, de a fi supuși prozelitismului altor culte doar pentru că acestea au structuri de asistență socială mai performante, datorită fondurilor primite din străinătate.

4. Legea vorbește de libera concurență, mentalitate de piață transpusă în relațiile dintre culte, atitudine care descurajează cooperarea între diferitele culte în vederea realizării de proiecte comune și încurajează confruntarea între acestea.

5. Nu este garantată continuitatea sprijinului pe toată durata activității sociale în cazul unor activități pe termen lung, nici dreptul cultelor de a participa la evaluarea proiectelor, ci se folosește sintagma „după caz” (art. 9 alin. 2).

6. Sprijinul de 80% de la buget este mai incert decât sprijinul de 98% din Fondul Social European (fonduri europene), contribuția proprie a cultelor fiind doar de 2%.

7. Legea acordă prerogative prea largi autorităților locale (elaborează raport de oportunitate asupra proiectelor) și celor centrale (apelul de proiecte), fără a se preciza unde intervine inițiativa cultelor, care sunt reduse la rolul de simpli executanți ai demersurilor și intereselor autorităților de stat, nu de parteneri, așa cum se enunță în titlu.

Având în vedere cele semnalate, Vă rugăm, Domnule Președinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului României, să luați în considerare observațiile Patriarhiei Române la Legea privind parteneriatul dintre stat și culte în domeniul serviciilor sociale, pentru adoptarea unui text cât mai util societății românești și asistaților social.

Cu deosebit respect,

†DANIEL

PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMNE

Comentarii Facebook


Știri recente