Într-o discuție cu profesori și studenți de la Universitățile de medicină și farmacie din Rusia, Patriarhul Kirill a subliniat că „Biserica nu este numai împotriva avortului, ea este pentru viață”.
„Aș dori să spun câteva cuvinte despre poziția Bisericii care adesea este rezumată la faptul că suntem «împotrivă». De fapt, Biserica nu este numai «împotrivă», ci Biserica este realmente «pentru». Pentru ce? Pentru viață!
Biserica este pentru ca omul a cărui viață a început deja în pântece să vadă această lume. Creștinul nu se poate raporta la avorturi altfel – le vede în mod limpede ca o crimă”.
Avortul a fost principala cauză a morții în 2018: 42 milioane vieți curmate
Întâlnirea Patriarhului Kirill cu studenții a avut loc joi, 24 ianuarie 2019, în Catedrala „Hristos Mântuitorul”, informează Patriarhia Moscovei.
Evenimentul a avut loc în contextul „Zilei Studentului” în Rusia și a serbării Sf. Tatiana, după calendarul iulian nerevizuit, în 25 ianuarie. Sf. Tatiana este considerată ocrotitoarea studenților.
Preafericitul Părinte Kirill a amintit consecințele fizice ale avortului, cunoscute de studenții și profesorii prezenți, și a insistat asupra consecințelor morale.
„Biserica nu se îngrijorează numai despre pruncul nenăscut, ci și pentru mama sa. Chiar și un ginecolog necredincios va spune că avortul produce adesea leziuni ireparabile pentru sănătatea femeii. Există cazuri când avortul, care cauzează o presiune severă în corpul femeii, este în același timp un stimul pentru dezvoltarea unei boli care deja există în ea. Avortul conduce adesea la dezvoltarea infertilității, însoțită de probleme serioase într-o viitoare sarcină. Desigur, știți aceste lucruri mai bine decât mine, de aceea nu voi vorbi mult. Dar aceasta nu este o manipulare nevinovată.
Mărturii pro-viață ale preotesei Florica Ichim: Şi noi trebuia să fim avortați! Câte generații anihilăm?
Există și unele consecințe morale ale avortului.
Nu există nicio mamă care și-ar ucide pruncul în pântece și nu ar accepta că acest eveniment este cel mai dificil moment din viața ei.
Indiferent de cum este tratat, indiferent dacă este realizat din motive medicale sau nu, avortul afectează întotdeauna starea internă și externă a femeii. Tulburări emoționale și psihice, sentimentul de rușine și remușcare, suferința, deznădejdea – toate acestea se datorează adesea faptului că o femeie, chiar și convinsă de corectitudinea deciziei ei privind avortul, este conștientă că ea însăși este cauza morții copilului”.
”Avortul este contrar înseși naturii misiunii medicale
În același discurs, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii a avertizat că „avortul are un efect devastator nu numai asupra femeii care face așa ceva, ci și asupra celor care o sprijină să facă avort”.
„Avortul este contrar înseși naturii misiunii medicale. Cel care a jurat să păstreze și să protejeze viața umană nu ar trebui să o curme. Cel ce într-o situație ajută o persoană să se nască, într-o altă situație se dovedește a fi călău, distrugând un copil în pântecele mamei și deschizând calea pentru multe boli, adesea fatale.
Astfel de medici încalcă principiul fundamental al medicinei de „a nu face rău”, încalcă legi morale imuabile”.
Întâistătătorul Bisericii Ruse a ținut să evidențieze că orice copil este „o binecuvântare a lui Dumnezeu”, iar familia „o școală a iubirii”.
„Copiii din familie sunt o binecuvântare a lui Dumnezeu. O familie care cuprinde tatăl, mama și copiii este o școală a iubirii, o școală a iubirii adevărate, iar iubirea adevărată nu e numai afecțiune, pronunțarea cuvintelor frumoase, ci și disponibilitatea unei persoane de a se oferi altei persoane. Toate acestea formează personalitatea umană, de aceea numim familia biserică mică. Așa cum Biserica formează condiția spirituală a omului, la fel familia îl formează pe om”.
Ce face Biserica?
Patriarhul Kirill a menționat că „Biserica face tot ceea ce îi stă în putere pentru ca femeia care este pusă înaintea alegerii păstrării unei sarcini sau a unui avort să facă o alegere în favoarea vieții umane”.
„Ce facem noi? Mai întâi de toate, desfășurăm activități educaționale active destinate prevenirii avorturilor și reducerii numărului acestora. Însă nu trebuie să împiedicăm deciziile fatale ale femeilor care se află în circumstanțe dificile, ci și să facem ceva concret pentru a le ajuta.
Când am început un program mare de lucru cu oamenii noștri pentru a depăși tragedia avortului, s-a ridicat în mod firesc întrebarea: ce putem să facem?
Vizitând eparhiile, regiunile, întâlnindu-ne cu ierarhii eparhioți și cu guvernatorii, am început să îi rog să creeze cămine pentru mame, azile, bazate pe un parteneriat Biserică-stat în fiecare regiune, acolo unde o femeie refuză să facă un avort (inclusiv prin predica din Biserică), putea fi primită și să trăiască acolo”.
Citește și: Mai sunt două luni până la Marşul pentru Viaţă 2019: „Unic din prima secundă”
Foto credit: Patriarhia Moscovei și a Întregii Rusii
