Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a urat bun venit Patriarhului Ecumenic la București

Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscop al Constantinopolului – Noua Romă și Patriarh Ecumenic a ajuns în această seară la București pe Aeroportul „Henri Coandă” în jurul orelor 16:20. Aici a fost întâmpinat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Cele două delegații, au ajuns la Catedrala Patriarhală în jurul orelor 17:05, iar la ora 17:10 a fost oficiată o Slujbă de Te Deum. La sfârșitul Slujbei, Patriarhul României a adresat un cuvânt de bun venit Sanctității Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, a cărui vizită este prilejuită de sărbătoarea Ocrotitorului Bucureștiului, Sfântul Dimitrie cel Nou.

„Dumnezeu ne-a binecuvântat ca în aceste zile să ajungem la culmea serbării Anului omagial dedicat Crezului niceo-constantinopolitan și Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române”, și-a început Patriarhul României cuvântul, vorbind apoi despre evenimentele care au loc în această perioadă la Catedrala Patriarhală din București: „În aceste zile s-a adăugat o binecuvântare deosebită și anume, Cinstitul Lemn al Sfintei și de Viață Făcătoarei Cruci a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos a fost adus de la Mitropolia de Drama din Grecia și se află aici spre închinare, alături de moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, Ocrotitorii acestei Catedrale și alături de moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi, de asemenea, Ocrotitor al Catedralei Patriarhale și Ocrotitor al orașului București. Este o legătură tainică și sfântă între toate aceste evenimente”.

De asemenea, Preafericirea Sa a vorbit despre descoperirea Sfintei Cruci de către Sfinții Împărați Constantin și Elena: „Crezul niceo-constantinopolitan a fost posibil pentru că Împăratul Constantin cel Mare în anul 325 a convocat primul Sinod Ecumenic la Niceea, oferind ierarhilor prezenți găzduire în casa sa imperială de la Niceea, din Nicomidia unde era capitala de răsărit a imperiului, până când, în anul 330, Constantinopolul a devenit noua capitală a imperiului creștin. Iată cum Sfântul Constantin cel Mare este chemat de Dumnezeu, de Hristos Domnul să devină Apostol într-un anumit fel, așa cum spune și troparul: ‘Nu cu chemare de la oameni, ci de la Dumnezeu’. În anul 312, înainte de lupta de la Podul Vulturului de lângă Roma, împotriva lui Maxențiu, Sfântul Constantin cel Mare a descoperit crucea lui Hristos pe cer. În anul 326, mama sa, Împărăteasa Elena a descoperit crucea lui Hristos în pământ. De aceea, în icoană ei întotdeauna sunt reprezentați având crucea în mijloc. Sfântul Constantin a descoperit-o pe cer, iar mama sa Elena a descoperit-o la Ierusalim și, astfel, Sfânta Cruce prezentă aici la București, alături de moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, întărește și mai mult vederea noastră duhovnicească a comuniunii care există între Sfânta Cruce și sfânta dreaptă credință ortodoxă a Sinodului de la Niceea, urmat apoi de Sinodul de la Constantinopol din 381”.

La final, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mulțumit Sanctității Sale pentru prezența Sa la București cu ocazia sărbătorii Sfântului Dimitrie cel Nou, în anul în care este serbat Crezul Ortodox și Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române: „De asemenea, noi dorim să subliniem faptul că nu numai Crezul Ortodox, ci și al doilea element al serbării Anului omagial este legat de Patriarhia de Constantinopol și anume recunoașterea, în anul 1885, Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române de către Patriarhia Ecumenică de Constantinopol. Fie că vorbim de Crezul Ortodox, fie că vorbim de Autocefalia Bisericii noastre, toate se leagă de Patriarhia de Constantinopol. De aceea, noi cu multă bucurie am dorit ca Sanctitatea Voastră să fiți prezent în aceste zile de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru păstrarea dreptei credințe, pentru venerarea Sfintei Cruci și pentru recunoștința arătată lui Dumnezeu și oamenilor care au făcut în așa fel încât Autocefalia recunoscută de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol să fie roditoare, să fie o libertate în responsabilitate, nu o libertate în izolare. Dorim să vă mulțumim că ați venit și vă spunem în numele ierarhilor, clerului și credincioșilor Bisericii Ortodoxe Române: Bine ați venit! Și, de asemenea, să vă urăm ani mulți și binecuvântați, pentru că numele de botez al Sanctității Voastre a fost Dimitrios. Azi, în ziua sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir ați ajuns la București. În tradiția noastră ortodoxă, deși, respectăm numele de monah care este în călugărie al doilea botez, totuși nu uităm și numele de botez. Rugăm pe Hristos Domnul pentru rugăciunile Sfântului Dimitrie și ale Sfântului Bartolomeu să vă dăruiască bucuria de a vedea cum sfinții ne adună pe toți laolaltă”.

Apoi, Sanctitatea Sa Bartolomeu, a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a rostit, de asemenea, un cuvânt de bun venit în care a exprimat bucuria pentru această vizită:

„Slavă lui Dumnezeu Cel Preasfânt, Care, iată, ne învrednicește să ne întâlnim din nou!

Mulțumim călduros pentru cuvintele însuflețite de sentimente alese și pline de dragoste din alocuțiunea Preafericirii Voastre! Cunoaștem simțămintele bune pe care inima Preafericirii Voastre le nutrește atât față de persoana noastră, cât și față de Patriarhia Ecumenică. Vă încredințăm că și inima noastră este copleșită de aceleași simțăminte față de persoana Preafericirii Voastre, față de Preasfânta Biserică a lui Hristos din România și poporul român binecredincios.

Am venit la invitația adresată nouă, cu atâta amabilitate, de Preafericirea Voastră, să sărbătorim împreună, pe de o parte, împlinirea a 1685 de ani de la întrunirea Întâiului Sinod Ecumenic de la Niceea, iar pe de altă parte, aniversarea a 125 de ani de la proclamarea autocefaliei Bisericii Române. Vă aducem din Constantinopol îmbrățișarea și binecuvântările Bisericii Mame, care se bucură și se mândrește atunci când vede că Biserica din România, fiica ei de odinioară, iar acum Biserică soră mult iubită, merge tot înainte și crește în cele dumnezeiești. Veacuri de-a rândul, Patriarhia Ecumenică a hrănit cu lapte și a crescut, cu dragoste de mamă, Bisericile locale din Balcani. Ea păstrează pururea tandrețea dragostei față de acestea și mai ales față de Biserica Preafericirii Voastre, Biserică demnă de respect, ale cărei rădăcini istorice își trag seva și din venerabila tradiție a Fanarului. Faptul că nici nu se mai știe a câta oară venim în vizită în România, în calitate de Patriarh Ecumenic, mărturisește această dragoste. Atât în timpul păstoririi vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist, dar și acum, în zilele patriarhatului Preafericirii Voastre, Preaiubite frate Daniel, ne-a învrednicit Dumnezeu, în repetate rânduri, să venim aici, ca să trăim împreună bucuria petrecerii în același Duh Sfânt, să adeverim liturgic, în Euharistie, faptul că între cele două Biserici, între întâistătătorii și ierarhia lor, există o legătură indestructibilă, întru Domnul. Un suflet au, același gând și același omofor!

Chemând peste toți rugăciunile Sfinților Părinți de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, ale Sfântului Marelui Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir și ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor, din tot sufletul și din adâncul inimii, adresăm cele mai călduroase salutări cinstitei ierarhii, cucernicului cler, monahilor, întregii plirome creștine a Bisericii din România și întregului popor român. În mod deosebit, salutăm, cu mult respect, cinstitele autorități ale Statului, rugându-ne și urându-le să aibă parte de sfântă luminare de la Hristos, în conducerea Țării.

Hristos în mijlocul nostru! Fie ca puterea milei Sale să acopere totdeauna România!”

Comentarii Facebook


Știri recente