Patriarhia construiește, nu demolează clădiri simbol

Patriarhia construiește, nu demolează clădiri simbol

– Răspuns celor ostili construirii Catedralei Mântuirii Neamului –

În ultimele zile, în mass-media au apărut o serie de materiale de presă și editoriale referitoare la proiectul Catedralei Mântuirii Neamului. Pe lângă relatări și comentarii obiective din numeroase articole, au existat și o serie de informații eronate sau opinii tendențioase.

Pentru informarea corectă a publicului, inclusiv a specialiștilor și a jurnaliștilor interesați de acest proiect al Patriarhiei Române cu valoare de simbol pentru poporul român, facem următoarele precizări:

1. Referitor la contestarea dreptului de proprietate al Patriarhiei Române asupra terenului situat în Calea 13 Septembrie, nr. 4-60, sect. V, București, destinat exclusiv construirii Ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului, atribuirea legală a acestuia de către Statul român reprezintă, în primul rând, un act de dreptate, nu un privilegiu, așa cum, în mod tendențios, susțin cei se opun construirii Catedralei. Terenul atribuit în proprietate Patriarhiei Române reprezintă o reparație morală pentru cele trei biserici demolate din zona Dealului Arsenalului, Spirea Veche, Izvor și Alba-Postăvari și cele două lăcașuri de cult translatate pe alte amplasamente mascate de blocuri, Mihai-Vodă și Schitul Maicilor, pentru a se construi, în perioada regimului comunist, actuala clădire a Palatului Parlamentului. Ca atare, Patriarhia Română consideră atribuirea în proprietate a terenului pentru construirea unei catedrale patriarhale de utilitate publică drept un act reparatoriu și responsabil din partea legiuitorului.

2. În ceea ce privește finanțarea construirii viitoarei Catedrale patriarhale, credincioșii ortodocși români, din ce în ce mai săraci, sunt principalii susținători ai construirii acesteia, alături de Statul român (care dorește să contribuie la construirea catedralei pentru faptul că aproape 90% dintre contribuabilii la bugetul de Stat sunt de confesiune ortodoxă).

Reamintim faptul că, potrivit Legii 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al Cultelor, toate cultele religioase recunoscute din România sunt de drept privat, dar de utilitate publică (art.8, alin.1). Ca atare, este firească și îndreptățită sprijinirea de către Stat a cultelor religioase recunoscute din România, inclusiv în construirea de locașuri de cult în raport cu numărul credincioșilor și nevoile reale (art. 10, alin. 1 și 6), cum se întâmplă în țara noastră în ultimii 20 de ani (a se vedea anexele la Legea bugetului de Stat din ultimii ani). Pe de altă parte, conform legii pentru construirea Catedralei, fondurile destinate construirii viitoarei catedrale patriarhale vor fi asigurate de către Patriarhia Română, Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinație, precum și de autoritățile Administrației publice locale (conf. art. 1, alin. 2 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2005, modificată și completată prin Legea nr. 376/2007).

3. Referitor la costurile de execuție ale viitoarei catedrale patriarhale, estimate în prezent la 160-170 milioane euro pentru faza „la roșu” (echivalentul realizării a 8,5 km de autostradă în România anul 2010), cei care își exprimă îngrijorarea față de acest efort financiar, ignoră faptul că acestea vor fi eșalonate pe o perioadă de trei ani (2010-2013), urmând ca apoi să se intre în faza de finisări și dotare cu mobilier a viitoarei Catedrale patriarhale pentru a fi sfințită în anul 2015.

4. Cât privește dimensiunile și capacitatea noii catedrale, prin tema de proiectare s-a prevăzut ca dimensiunile să fie următoarele: 120 m lungime, 70 m lățime, 120 m înălțime, iar la slujbele religioase din interiorul catedralei vor putea participa 5 000 de persoane, fiind ca suprafață de 10 ori mai mică decât clădirea Parlamentului din vecinătate. Reamintim faptul că în ziua sfințirii locului pe care urmează să fie construită Catedrala, 29 noiembrie 2007, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat faptul că viitoarea Catedrală patriarhală nu va imita construcțiile imense din timpul dictaturii comuniste, ci va fi un corectiv al lor, în sensul unei volumetrii decente și armonioase, care să evite orice stil gigantesc sau strivitor. De aceea, apreciem iresponsabilă folosirea unor expresii ca „proiect megaloman”, „proiect faraonic” sau comparația eronată cu un „bloc cu 30 de etaje”. Pentru informarea corectă, menționăm faptul că la cornișă, viitoarea catedrală va fi înaltă de 60 m., ceea ce corespunde unei clădiri cu 15 etaje, restul de 60 m reprezentând turla și crucea din vârful acesteia.

5. În ceea ce privește îngrijorarea manifestată de către unii că banii ar putea fi folosiți pentru „orfelinate, cămine de bătrâni, cantine pentru săraci” etc., informăm că, prin construirea viitoarei Catedrale patriahale, Biserica Ortodoxă Română nu va diminua ampla operă socială pe care o desfășoară în prezent. În acest sens, amintim faptul că, anul trecut, în Patriarhia Română – unde funcționează 394 de instituții social-filantropice – s-au derulat 335 de programe sociale de care au beneficiat aproximativ 630 000 persoane, pentru care s-au cheltuit peste 45 milioane lei.

În acest context, aducem la cunoștința contestatarilor Catedralei, faptul că în Albania – una dintre cele mai sărace țări din Europa, cu o populație de aproximativ 3 milioane de locuitori, dintre care ortodocșii reprezintă o minoritate de 20% – Biserica Ortodoxă albaneză a început în anul 2007 construirea unei mari catedrale cu hramul „Învierea Domnului” în centrul capitalei Tirana, fără să existe o opoziție din partea majorității musulmane (70% din populație) sau a unor grupări cu interese oculte. Până la începutul anului 2010, această catedrală a fost finalizată „la roșu” și acoperită, urmând să mai fie construite un sediu nou al Sfântului Sinod, un centru de conferințe și un muzeu.

Acest exemplu încurajează Patriarhia Română să continuie cu și mai multă responsabilitate demersurile și eforturile pentru construirea viitoarei Catedrale patriarhale, indiferent de complexele și interesele oculte ale celor care, cu ostilitate, încearcă pe orice cale să împiedice construirea acesteia în București – singura capitală a unei țări membre a Uniunii Europene fără o catedrală reprezentativă pentru credința și demnitatea poporului ei.

În același timp, Patriarhia Română își exprimă recunoștința față de cei care au ajutat Biserica până acum, precum și față de cei vor sprijini construirea viitoarei Catedrale patriarhale, rugând pe Dumnezeu să binecuvinteze pe cei care iubesc frumusețea sufletului credincios și a bisericilor născute din credință și dărnicie.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMNE

Comentarii Facebook


Știri recente